Din seria de aplicaţii IT menite să digitalizeze actul de guvernare şi administraţia centrală şi locală, portalul data.gov.ro, care ar fi trebuit să pună la dispoziţia cetăţenilor seturi de date utile de la toate instituţiile, nu are acoperire pe plan local.

Doar Primăria şi Agenţia de Mediu, pe data.gov.ro

Prin Programul de Guvernare 2013-2016, Guvernul României și-a asumat înființarea în directa coordonare a primului-ministru a Departamentului pentru Servicii Online și Design. Acestuia îi revenea sarcina de a „conduce eforturile privind datele deschise”, împuternicind cetăţenii să identifice, să dsescarce și să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică. În această idee a fost înfiinţat portalul data.gov.ro, pe care toate instituţiile centrale şi locale ar fi trebuit să publice seturi de date utile cetăţenilor.

În anul 2014 Primăria Timişoara a publicat primul set de date în format deschis pe portalul Guvernului României data.gov.ro. Este vorba de nomenclatorul stradal al Timişoarei, ce urma să fie „primul fişier dintr-o serie de informaţii care vor fi transpuse în format deschis, gratuit, permițând un grad mai mare de reutilizare.”

Pe atunci se spunea că  „organizaţiile Open Data care activează la nivel central doresc să transforme experienţa Timişoarei într-o poveste de succes, dinamizatoare şi pentru alte oraşe. În acest sens, au avut loc o serie de întâlniri cu privire la seriile de date cu caracter deschis care vor fi publicate pe portalul data.gov.ro, precum şi la procedurile de lucru. Aceste date se adresează unor dezvoltatori de programe şi de site-uri, care le pot folosi în interesul publicului larg.”

„Date importante de la statistici, date geografice, de trafic sau transport urmează să fie colectate şi expuse în acelaşi format. Astfel, datele sunt accesibile și permit un schimb larg de cunoştinţe, facilitând dialogul între cetăţeni şi autorităţile locale. Datele deschise încurajează participarea şi comunicarea şi conduc către inovaţie şi dezvoltare”, afirma Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.

Promotorii site-ului public lăudau deschiderea Primăriei timişoreneşi afirmau că îşi doresc ca „această activitate de a publica seturi de date să fie doar la început pentru Primăria Timișoara și ca acest moment să reprezinte un îndemn și pentru alte instituții ale administrației locale.”

Au trecut trei ani de atunci, şi din intenţiile oficiale s-a ales praful. În momentul de faţă Timişul are doar două instituţii pe data.gov.ro – Primăria Timişoara şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, cu zero seturi de documente de interes public postate pe portal.

Primăria Timişoara are încărcate două seturi de date pe portal – „Nomenclatorul străzilor”, actualizat  în 9 aprilie 2013, şi „Instituţiile culturale aflate în subordinea Consiliului Local Timişoara”.

Guvernul a fost recent interpelat pe această temă, solicitându-i-se să precizeze de ce seturile de date nu sunt încărcate cu regularitate de către instituţiile publice. Răspunsul a fost că publicarea de seturi de date este opţională, şi că nu li se poate impune prin lege obligativitatea utilizării acestui portal.

„Portalul Naţional de Date Deschise, data.gov.ro,- este administrat de către Secretariatul General al Guvernului, prin Direcţia pentru Tehnologia Informaţiei. Actualizarea pe portal a seturilor de date de către instituţiile publice nu este o obligaţie legală fiind o bună practică asumată de către Guvernul României prin memorandum. Instituţiile publice îşi gestionează propriile seturi de date, inclusiv încărcarea lor pe platforma data.gov.ro.

Ca element facilitator, SGG a publicat pe site-ul ogp.gov.ro metodologia recomandată instituţiilor publice pentru publicarea datelor deschise şi organizează cu caracter regulat întâlniri de promovare a acesteia”, spune Secretariatul General al Guvernului.

Greşeli în serie

Proiectul data.gov.ro a fost marcat în ultima perioadă şi de o serie de greşeli sesizate ca atare.

„Informatizarea administrației publice din România s-a împotmolit în corupție, dezorganizare și stupiditate. Statul român a ratat intrarea în epoca digitală. Se fură bani din informatizare – și cazul Sebastian Ghiță arată asta. Însă problema e mult mai gravă decât furtul propriu zis. Fapt este că guvernarea modernă nu este posibilă fără informatizare. Iar sistemele informatice precare împiedică acum o bună guvernare”, se arată într-un studiu pe tema proiectelor de digitalizare guvernamentale, avându-i ca autori pe fostul ministru Cristian Ghinea şi deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă.

În acelaşi document se menşionează că Guvernul Grindeanu a întrerupt publicarea în portalul data.gov.ro a datelor din arhiva electronică a fondurilor europene. „Ordinul de ministru dat de Cristian Ghinea, în octombrie 2016, prin care s-au transparentizat peste 16.000 de contracte de finanțare și 130.000 de contracte de achiziții, instituia o procedură de updatare lunară a informațiilor publicate. Procedura nu a mai fost respectată odată cu venirea noului Guvern.”

„În ultimii ani au fost cheltuite milioane de lei pentru sisteme informatice, software şi servicii de mentenanţă IT, ajungându-se astfel inclusiv la duplicarea proiectelor informatice şi a platformelor, un exemplu în acest sens fiind cele două platforme de tip one-stop-shop pentru IMM-uri (www.immoss.ro şi www.esimplu.ro ), ambele create pe fonduri europene (PHARE şi PODCA) sau cele trei platforme de e-guvernare (www.e- romania.ro , www.e-gu vemare.ro şi www.e-direct.uov.rol. fiecare având disfuncţionalităţile ei şi un număr mult prea mic de utilizatori”, spune deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă.

Scrupulozitate din partea ANAF, când nu e cazul

Deşi pe plan local datele instituţionale au lipsit în ultimii trei ani, instituţiile s-au dovedit foarte generoase când a fost vorba de date legate de cetăţeni.

Astfel, anul trecut, data.gov.ro a fost folosit pentru a se publica celebra listă a ANAF cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care aveau, la 31 martie 2016, restanţe fiscale mai mari de 1.500 de lei, după ce iniţial se dorise să se publice listele cu restanţe mai mari de 100 de lei, care ar fi însumat, probabil, milioane de români.

Pe această listă publicată pe data.gov.ro au fost „puşi la panou” 3.400 de timişoreni au datorii mai mari de 1.500 de lei la Fisc.  Deşi ar fi fost interesantă de la un prag de 100.000 de lei, pentru că oricum în Timiş „campioni” ai listei erau baştani imobiliari cu zeci sau sute de imobile cu datorii neplătite, lista miilor de restanţieri la Fisc a avut rolul doar de a sublinia că statul se comportă foarte autoritar şi discreţionar în raport cu cetăţenii de la care se încasează taxe şi impozite.

De altfel, ANAF a fost amendată cu 16.000 de lei de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), ca urmare a deciziei ANAF de a publica pe Internet lista cu persoanele fizice având restanțe mai mari de 1.500 de lei. S-a stabilit cp ANAF a încălcat prevederile legii, „întrucât a prelucrat și publicat pe alt site de Internet decât pe propria pagină o listă a persoanelor fizice care nu și-au achitat obligațiile fiscale restante, organizată în funcție de cuantumul cel mai mare al datoriilor, datele nefiind exacte și actualizate la data publicării (16 mai 2016), în conformitate cu situația reală a achitării debitelor de către anumite persoane fizice din respectiva listă.”

Inspectorii specializaţi pe protecţia datelor personale mai menţionau că „ANAF nu a asigurat informarea completă a persoanelor ale căror date personale au fost publicate la data de 16 mai 2016, nici prin notificările prealabile trimise prin poștă, nici în cadrul informațiilor publicate pe site-ul ANAF, conform constatărilor.”

Ulterior, conform informării publicate de data.gov.ro de către unul dintre administratorii secţiunii de forum, la 1 august 2016 ANAF a şters datele aferente persoanelor fizice.

Un exemplu dintr-o colecţie lungă

Data.gov.ro nu este singurul portal de acest gen care, raportat la Timiş şi datele de interes local, te face să-ţi pui serioase întrebări cu privire la utilitate şi accesibilitate.

Pe 23 decembrie 2013 a fost lansat spre testare publică www.portaleromania.ro, cel mai scump website. Fostul Minister pentru Societatea Informaţională transmitea că “e-România reprezintă un portal de relevanţă naţională, proiectat să cuprindă cel mai amplu conţinut informaţional despre România, un spaţiu de dezbatere şi interacţiune între cetăţeni şi autorităţile publice, precum şi o platformă colaborativă între funcţionarii din întreaga administraţie publică”.

Cu toate acestea, informaţiile legate de vestul ţării sunt puţine şi pot fi găsite, într-o formă mult mai bună şi completă, pe site-urile Consiliului Judeţean Timiş şi al Primăriei Timişoara.

La secţiunea rezervată Timişului, apare o descriere laconică – “Este regăsit în partea de vest a ţării, în regiunea Banat şi este cel mai mare judeţ al ţării după suprafaţă” – şi o listă simplă cu rezervaţii naturale şi zone protejate din judeţ.

La aplicaţiile disponibile pentru Timiş apar doar două – depunerea de reclamaţii la ANPC online şi achitarea online a obligaţiilor la stat şi a altor tipuri de plăţi către stat, care e un link spre un alt site public – ghiseul.ro.

Cât despre noutăţi, site-ul consemnează că nu există noutăţi locale. Acest portal, cu utilizare mai mult decât modestă pe plan local, a costat opt milioane de euro.

„Nu cred că este doar o problemă de promovare, cât de funcţionalitate. Să ne uităm la numărul de utilizatori al acestor portaluri publice, care este unul extrem de redus. Utilizatorii sunt puţini şi pentru că utilitatea este una mică. Cred că ar trebui să se plece de la un audit privat, independent, care să sublinieze problemele de funcţionalitate, şi să se încerce să se remedieze disfuncţionalităţile”, declară Bogdan Manolea, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, autor al unui audit în care se vorbea despre rezultatele modeste ale portalului, raportate la banii investiţi în el.