Candidatul PMP la alegerile parlamentare parţiale de pe Colegiul III Timişoara, fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, şi-a expus public obiectivele pe care le asumă în calitate de viitor reprezentant al Timişului în Parlamentul României. Şi s-a referit la maniera în care cetăţenii ar trebui să cântărească promisiunile politicienilor înscrişi în competiţia electorală, evaluându-i pe aceştia după rezultate, şi nu după promisiunile făcute în campania electorală. Pentru că, avertizează Daniel Funeriu, “politica e pe fapte, nu pe vorbe”.
Universitatea metropolitană, principalul proiect de campanie
„Nu mai mere cu promisiuni!”, a declarat, în grai bănăţean, Daniel Funeriu, precizând că faptele trebuie să vorbească în numele politicienilor şi adăugând că o evaluare a activităţii sale din cei cinci ani de activitate publică pot dovedi că şi-a îndeplinit toate promisiunile asumate. Acesta a precizat şi că investirea cu încredere a politicienilor pentru promisiuni nerealiste, cum au fost cele angajate de USL în campania electorală din 2012, pot costa electoratul.
În context, Daniel Funeriu a exemplificat, făcând trimitere, ironic, la o parte dintre promisiunile de campanie ale USL, cu faptul că, la nivel declarativ, poate face, la rândul său, promisiuni că va aduce bani pentru trei spitale de copii, că va face din Gara de Nord cea mai modernă gară din Europa, că va tripla finanţările alocate Universităţilor, că va finaliza proiectul Centurii Sud în două luni, că va tripla pensiile şi salariile, că va crea 200.000 de noi locuri de muncă, că va aduce la minus 20% rata abandonului şcolar şi că „regimul terorist al ascultării de către DNA va înceta”. „Sunt promisiuni nerealiste (…) În baza acestui tip de promisiuni a fost votat USL!”, a adresat Daniel Funeriu un apel la o evaluare lucidă a ofertei electorale a candidaţilor.
Referindu-se la ceea ce a numit a fi principalul său proiect, fostul ministru al Educaţiei a evocat proiectul constituirii, la Timişoara, a unei universităţi metropolitane, printr-un proces de fuziune universitară. Şi, a adăugat el, „este pentru prima dată de când nu mai sunt ministru al Educaţiei când regret acest lucru”. Căci proiectul, al cărui susţinător este, beneficiază şi de susţinerea fostului rector al Universităţii Politehnica, actualul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, şi de cea a actualului rector al Universităţii de Vest, Marilen Pirtea, aceasta reprezentând, în aprecierea fostului ministru al Educaţiei, „un pas mic, dar încă un pas” în direcţia materializării respectivului proiect. „Regret că cei patru rectori ai Universităţilor din Timişoara nu au reuşit să facă pasul decisiv pentru ca Timişoara să devină un pol de cercetare”, a declarat Daniel Funeriu. Potrivit opiniei acestuia, focalizarea atenţiei Timişoarei pe dezvoltarea industriilor manufacturiere se poate dovedi în detrimentul atragerii unor companii străine interesate să investească în domenii cu valoare adăugată.
„Degeaba spunem că Banatul e fruncea, dacă uităm că sub frunte trebuie să ne folosim creierul”, apreciază Daniel Funeriu, potrivit căruia fuziunea universitară ar putea transforma Timişoara într-un important pol de cercetare.
În caz contrar, faptul că există patru universităţi dispersate, programe de studii necorelate, departamente de chimie care funcţionează în cadrul a două universităţi diferite este un semn de inconsistenţă instituţională, apreciază fostul ministru al Educaţiei.
În ce priveşte calea pentru rezolvarea actualei crize din educaţie, Daniel Funeriu a declarat că aplicarea Legii Educaţiei, în varianta ei iniţială, reprezintă soluţia, chiar dacă, admite el, a relata despre conţinutul integral al legii şi despre prevederile acesteia, în ce priveşte criteriile de performanţă şi cele referitoare la etica universitară, reprezintă un exerciţiu dureros „pentru degetele mogulilor pesedişti”.
În plus, adaugă fostul ministru, şi mafia din „fabricile de diplome”, care sunt universităţile private din România, a reacţionat vehement după intrarea în vigoare a Legii Educaţiei. Atunci, Daniel Funeriu spune că a primit ameninţări, din pricina faptului că ar fi pricinuit pierderi de 350 de milioane de euro anual în bugetul acelor instituţii private de învăţământ: „Ferocitatea cu care au luptat să mă demoleze m-a făcut să înţeleg că am o misiune importantă”.
Cât despre structura celor pe care mizează în susţinerea proiectului de candidat pe care îl asumă, referitor la impunerea unor criterii de ierarahizare valorică, reprezentantul PMP a declarat, concis:
„Mizez pe cei care vor să stea cu fruntea sus, nu pe cei care vor să stea cu mâna întinsă”.
„Candidând din partea PSD, Florin Bîrsăşteanu se pune în slujba unui sistem profund mafiot”
Referindu-se la competiţia pentru câştigarea mandatului de deputat pe Colegiul III Timişoara, candidatul PMP Daniel Funeriu a apreciat că este o luptă care se dă în trei, desemnându-i drept contracandidaţi pe reprezentantul PSD, medicul Florin Bîrsăşteanu, şi pe reprezentantul PNL, Viorel Coifan.
Despre actualul manager al Spitalului Judeţean, Florin Bîrsăşteanu, fostul ministru al Educaţiei a apreciat că, prin candidatura sa, acesta „se pune în slujba unui sistem profund mafiot”, girat de PSD şi a adăugat, făcând trimitere la o situaţie creată de un primar din judeţul Gorj, care a ameninţat un judecător: „Trimiţându-l pe Florin Bîrsăşteanu, care este un om decent, altminteri, în Parlament, există riscul să facem şi din Timişoara un oraş în care judecătorii sunt ameninţaţi”, a declarat Daniel Funeriu. Adăugând că politica în Timişoara este făcută de „grupuri de interese transpartinice, care îşi împart banii timişorenilor”, grupuri ai căror lideri „se mai rotesc pe la conducerea Municipiului şi a judeţului, însă băieţii care îşi împart banii sunt aceiaşi”.
Daniel Funeriu mai spune că el nu poate fi părtaş la aşa ceva. „Dacă am demolat mafia din învăţământ, voi demola şi mafia din Timişoara. Începând cu mafia imobiliară, care a pus stăpânire pe oraş”, a declarat Daniel Funeriu, precizând şi că asumă, la nivel de proiect, „lupta cu mafiile transpartinice ce parazitează sistemul de educaţie şi cel de sănătate”.
În plus, a mai declarat Daniel Funeriu, perioada următoare ar putea însemna dezvăluirea de către sine a unor adevăruri incomode, întrucât „au mai existat nişte oameni care mi-au întrerupt tăcerea, iar premierul Victor Ponta e unul dintre ei. Ponta e ultimul om din România care ne poate face să ne simţim mândri”.
Referindu-se la ceea ce a numit „afişajul sălbatic” practicat de PSD în actuala campanie, este de părere că aceste “mesaje primitive” nu vor izbuti să îi convingă pe români, dar că supra-expunerea afişelor electorale care o înfăţişează pe Daciana Sârbu prezintă un singur avantaj: acela de a convinge că “în Banat sunt nu doar doamne deştepte, ci şi doamne frumoase”.
„Unificarea dreptei trebuie să se facă în jurul unui proiect comun, nu în jurul unor oameni”
Candidatul PMP Daniel Funeriu a evocat, în expunerea sa, şi contextul creat de incapacitatea forţelor politice de dreapta de a se coagula înainte alegerilor europarlamentare. Acesta a admis că, anterior anunţului oficial legat de candidatura sa, au existat discuţii serioase şi avansate despre o posibilă candidatură comună a dreptei la Timişoara, proiect care, însă, nu s-a materializat.
Subiectul, intens dezbătut, legat de unificarea dreptei, a conţinut însă, la nivel de premize, o abordare eronată, singurul actor politic care nu a căzut în această capcană de abordare fiind reprezentat, potrivit aprecierilor lui Daniel Funeriu, de preşedintele Traian Băsescu.
„Unificarea dreptei trebuie să se facă în jurul unui proiect comun, nu în jurul unor oameni”, a avertizat reprezentantul PMP Daniel Funeriu. Care a adăugat că ARD a fost un proiect neviabil, tocmai pentru că el fost născut în jurul ideii de a salva câţiva oameni, care au candidat, în 2012, „pe colegii date câştigătoare”. Acesta a fost, spune Daniel Funeriu, cazul multora dintre candidaţii ARD din acel moment: “Nu a existat coerenţă. Candidatura lui Vasile Blaga în judeţul Timiş a fost complet iraţională. (…) A.R.D. a fost creat cu scopul salvării unor funcţii de parlamentar”, apreciază Daniel Funeriu. Adăugând că factorul motivant în ceea ce priveşte unificarea forţelor de dreapta trebuie să îl reprezinte existenţa unui proiect comun. „Faţa la proiect, nu faţa la oameni!”, şi-a expus Daniel Funeriu punctul de vedere cu privire la premizele coagulării dreptei. Precizând şi că, personal, poate colabora cu acei reprezentaţi ai forţelor politice de dreapta din al căror set de valori fac parte orientarea cu faţa spre Vest, angajamentul euroatlantic, continuarea modernizării statului şi proiectul unionist cu Republica Moldova.
„PNL are de justificat cum a fost posibil să aducă PSD la putere”
În ce priveşte propunerea sa de încheiere a unui pact anti-PSD, Protocolul pentru Alegeri Curate, Daniel Funeriu a precizat că aşteaptă încă o confirmare oficială din partea reprezentanţilor PDL, care şi-ar fi manifestat interesul de principiu în acest sens. Şi a adăugat că are disponibilitate de colaborare şi cu reprezentanţii FC, partid referitor la care Daniel Funeriu spune că este „slab reprezentat în teritoriu”, dar care „are în Timiş, chiar la nivel de persoane cu funcţii de conducere, persoane de certă valoare şi de foarte bună calitate”, despre care afirmă că îi sunt prieteni şi referitor la care spune că şi i-ar dori alături de PMP.
În ce priveşte o posibilă colaborare cu PNL, Daniel Funeriu spune că acest partid „se simte puternic în Timiş”, doar că această reprezentare despre sine îl face să fie „uşor autist”. „Nu le-ar pica rău să se gândească la faptul că au de justificat cum a fost posibil să aducă PSD-ul la putere. (…) Politica e pe fapte, nu pe vorbe”, mai spune Daniel Funeriu, subliniind că preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, a garantat pentru PDS, care i-a minţit pe timişoreni: „Domnul Robu a garantat atunci pentru nişte mincinoşi. Fie că a făcut-o voit, şi asta e grav, fie că e naiv, ceea ce e şi mai grav, pentru că, la acest nivel, nu îţi poţi permite să fii naiv”. În plus, mai spune Daniel Funeriu, referindu-se la susţinerea primarului faţă de Viorel Coifan, candidat din partea PNL pe Colegiul III, „a garantat atunci pentru nişte oameni care nu au performat. Acum nu mai are credibilitatea de a garanta pentru cineva, pentru că atunci când a garantat, a garantat prost. De ce l-aş crede acum?”
Ultimele comentarii