Dan Şova, la Timişoara: „Guvernul nu va aloca fonduri pentru proiectul Centurii Sud, de ocolire a Timişoarei”

Centura sud TimisoaraLa un bilanţ succint al vizitei ministrului Transporturilor, Dan Şova, în Timiş, rezultă că judeţul este condus, pe hârtie, de Guvernul de la Bucureşti, care nu dispune însă de banii necesari pentru proiectele Timişului. În aceste condiţii, verbul „a investi” în proiecte majore pentru timişeni se conjugă la viiitor.

 

Preşedintele CJ Timiş, contrazis de ministrul Transporturilor

O guvernare incoerentă, construită, în mare măsură, pe promisiuni nerespectate, aceasta e imaginea guvernării Victor Ponta, conturată şi după vizita în Timiş a ministrului Transporturilor, Dan Şova. Acesta nu a adus nicio informaţie concretă în ceea ce priveşte susţinerea, cu fonduri guvernamentale, a proiectelor majore de investiţii ale Timişului.

Dan Sova portretSaga investiţiilor de interes major pentru judeţ şi-a mai adăugat zilele trecute, o filă istoriei sale. Prezent în Timiş, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a făcut referire la soarta a două dintre proiectele aflate de foarte multă vreme pe lista de aşteptare a judeţului: Centura Sud şi Centrul Intermodal, ambele, cu o istorie complicată. Astfel, toate promisiunile legate de eventuale alocări de sume de la bugetul de stat, prin redistribuiri de fonduri între ministere, făcute nu demult de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, au fost infirmate de ministrul Şova. Acesta a spulberat astfel orice urmă de speranţă a autorităţilor judeţene că ar putea primi finanţare de la bugetul de stat pentru proiectul Centura Sud: „Centura Sud a Timișoarei este un proiect care va beneficia de finanțare din fonduri europene, are studiile realizate”. Aceasta înseamnă însă că, în cea mai optimistă variantă de abordare, demararea lucrărilor propriu-zise s-ar putea produce cel mai devreme în 2016, după obţinerea finanţării pe viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020.

0 lei de la Guvern, pentru Timiş

La finalul lui 2013, din bugetul consolidat de stat anunţat de Guvern pentru 2014, Timişului i-au revenit zero lei pentru proiectele de investiţii din Timişoara şi din judeţ. Atunci, autorităţile locale şi judeţene au încercat, la unison, să atenueze efectul veştii. Puşi în faţa faptului împlinit, atât preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, cât şi primarul Timişoarei, Nicolae Robu, au argumentat că, în calitate de judeţ care virează anual una dintre cele mai importante contribuţii la bugetul consolidat de stat, Timişul nu este pus în situaţia de a aştepta cu mâna întinsă pentru a-şi primi înapoi o parte din bani, ci capacitatea de a genera proiecte şi de a atrage finanţare din fonduri europene.

Ulterior, după ruptura USL, edilul Timişoarei a admis că judeţului i-au revenit zero lei de la bugetul de stat şi a acuzat Guvernul Ponta că ar fi lăsat complet pe dinafară proiectele locale. Acesta a fost şi momentul în care între cei doi foşti parteneri de alianţă electorală USL, preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, şi primarul Nicolae Robu, a început un duel al declaraţiilor. Căci, în replică la acuzele edilului, preşedintele CJ Timiş a transmis un comunicat menit să distragă atenţia de la acuzele primarului şi să readucă în dezbatere nişte declaraţii făcute de primar, declaraţii datând din perioada de început a mandatului acestuia, când edilul spunea că Guvernul condus de Victor Ponta a alocat Timişoarei, într-un interval de timp de doar două luni, fonduri consistente.

Titu Bojin nu a reuşit decât să readucă în memoria timişorenilor declaraţiile mai vechi ale lui Nicolae Robu. Şi aceasta întrucât, somat de primar să menţioneze care sunt proiectele pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul consolidat de stat pe 2014 şi care a fost valoarea respectivelor fonduri, preşedintele CJ Timiş nu a putut să furnizeze nimic altceva decât… un nou set de promisiuni.

Promisiuni peste promisiuni

Titu Bojin (1)„Centura Timişoarei va fi prinsă la întocmirea bugetului pe 2014, ea este prinsă în proiectul de buget 2014 – 2020. Părerea mea este că se va şi realiza. În cazul centurii de Nord-Est, este demarată procedura de pregătire a documentaţiei necesare. Sper să fie realizată şi centura de Nord, până în 2020, pe acelaşi program”, a declarat, recent, preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Pentru a avea un inel complet de centură, Timişoara mai are nevoie de circa 50 de kilometri de şosea. În pofida promisiunilor din anii trecuţi, din ceea ce ar însemna centura completă de ocolire a Timişoarei, s-au realizat doar 12,5 kilometri, funcţionali de la începutul anului 2010. La acest tronson, lucrările au durat şapte ani. Şi aceasta în condiţiile în care, încă de pe vremea când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban, se promitea că inelul complet va fi terminat în 2009.  

Primii 12 kilometri ai centurii de ocolire, o ctitorie “chinuită”

Emil Boc, Anca Boagiu si Constantin Ostaficiuc la inaugurare centura TimisoaraProiectul de construcţie a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, care are trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, atunci când autorităţile locale au semnat un acord cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională, finanţatorul acestui proiect.

Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, valoarea totală a investiţiei pentru cei 12,6 kilometri de la centura Timişoarei şi a şoselei Timişoara – Lugoj a fost de 40 milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrările propriu-zise începând abia în 2003 şi au fost finalizate în 2004. Şoseaua de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi are doar două benzi, câte una pe sens, şi nu patru, cum se stabilise iniţial.

În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson, a abandonat şantierul, Consiliul Judeţean Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă, care, deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, a progresat într-un ritm lent cu execuţia lor. În acea perioadă, Banca Japoneză a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia, iar acest lucru a dus la o altă amânare a începerii lucrărilor cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, în 21 ianuarie 2009 a fost semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a Municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009 premierul de atunci, Emil Boc, şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, au inaugurat cei 12,5 kilometri de centură ai Timişoarei. La momentul respectiv, însă, DRDP Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis