USR l-a desemnat drept candidat la alagerile prezidenţiale pe preşedintele acestui partid, Dan Barna. Prezent la Timişoara, l-am invitat la un dialog despre obiectivele strategice pe care le-ar avea la Preşedinţia României, despre priorităţile pe politică externă şi pe linie de apărare, despre abordarea relaţiei cu Republica Moldova şi cea cu Federaţia Rusă, despre competiţia probabilă cu un candidat alături de care a luptat până acum împotriva aceluiaşi inamic politic şi cu care împărtăşeşte valori comune,  dar şi despre o potenţială înţelegere politică cu alte partide pentru atragere de voturi în turul doi al scrutinului.

 „Ar trebui însă să începem să jucăm consistent şi pe spaţiul estic”

Domnule Dan Barna, aţi fost desemnat, zilele trecute, candidatul USR pentru alegerile prezidenţiale. Care ar fi obiectivele strategice ale mandatului dumneavoastră la Preşedinţia României?

România este, în momentul de faţă, într-o poziţie foarte importantă şi cu potenţialitate foarte mare. Dar am avut aproximativ trei ani în care aproape am fost scoşi din Europa de un Guvern iresponsabil. Votul din 26 mai a arătat că românii vor să rămână un stat european, că vor să meargă spre centru Europei, nu spre marginea ei, unde voiau să ne trimită PSD şi ALDE.

Poziţia URS-PLUS este aceea a unui partid din zona de centru-dreapta a politicii româneşti. Ca preşedinte, desigur nu conduci Guvernul, dar dai direcţia de dezvoltare. Viziunea partidului şi a mea personală vizează o Românie digitală, o Românie modernă, o Românie a respectării drepturilor şi libertăţilor omului. România are nevoie de investiţii în infrastructură pentru a face autostrăzi care să lege ţara de la nord la sud şi de la est la vest. România are nevoie fundamentală de o reformă în educaţie pentru că fără ea, fără revalorizarea Educaţiei,  nu avem ce aşteptări să generăm. Noi suntem la acest nivel, la 30 de ani de la Revoluţie, pentru că în acest timp Educaţia a fost considerată ca un serviciu social şi nimic mai mult. Or, perioadele de performanţă istorică, economică, culturală a României au fost doar cele precedate de o educaţie performantă. Ca o paranteză, spun că, prin 1900, Spiru Haret făcea o fabuloasă reformă în educaţie  – reprezentanţii Guvernul de atunci al Japoniei au stat câteva luni în România, pentru a înţelege cum a făcut reforma, iar actualul sistem educaţional nipon se bazează pe acea reformă. Acea reformă a făcut ca în perioada interbelică să existe generaţiile alea strălucite. Revenind, dacă în perioada următoare nu facem o reformă în Educaţie la propriu, nu avem cum să aşteptăm ca dezvoltarea noastră să fie sustenabilă cu o resursă umană puţin competentă şi puţin educată.  O altă direcţie de acţiune este partea de sănătate. Apoi, componenta IT şi cea digitală, pentru că lumea digitală e lumea viirorului. Avem foarte multe companii care au centre de dezvoltare în România, ceea ce înseamnă că profesioniştii din zona IT au abilitatea şi competenţa de a performa şi atunci e doar o chestie de timp pentru a prioritiza aceste resurse şi a ne adapta ca stat. Iar asta implică o reformă în administraţie, ca pas următor. O informatizare cât mai profundă a administraţiei publice ar fi un pas în lupta cu birocraţia.

Acestea însă sunt linii de guvernare.

Da, categoric.

Dar la Preşedinţie, pe linie de politică externă care ar fi priorităţile dumneavoastră pe termen scurt şi mediu?

Axa pe care funcţionează România, axa Washington-Londra, trebuie menţinută. Apariţia Brexit-ului – în paranteză fie spus, eu sunt printre puţinii optimişti care mai cred că nu se va ajunge acolo, că raţiunea va preavala – generează o necesitate căreia trebuie să îi răspundem prin întărirea relaţiilor cu Parisul şi cu Berlinul. Dacă se va ajunge totuşi la Brexit, menţinerea relaţiei preferenţiale pe care o România o are cu SUA este prioritate zero. În egală măsură, în actualul context, poziţia pe care o avem şi geopolitica marginală care implică relaţia cu state ca Ungaria, Polonia, Turcia, care nu e membru UE, dar e un partener important în regiune, menţine România în poziţia privilegiată de a fi un jucător relevant pe Flancul estic al NATO. Din această perspectivă, Comandamentul NATO de la Sibiu, singurul din regiune, este un mesaj clar că Alianţa Nord-Atlantică şi SUA în mod particular contează pe România ca pilon de stabilitate şi ca jucător politic relevant. Depinde doar de noi.

Ar trebui însă să începem să jucăm consistent şi pe spaţiul estic, vorbesc şi de relaţia cu Moldova. E ruşinos că am recunoscut noul Guvern Sandu după UE şi după SUA, ca şi cum am fi vorbit de o ţară din America Centrală. E ruşinos şi e o mare pată pe ceea ce înseamnă diplomaţia şi politica externă românească.

Deci, militaţi pentru apropierea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova.

Asta foarte clar.

Pledaţi şi pentru unionism, linie pe care o susţin unele partide din România?

Pentru unire a fost o oportunitate uriaşă în anii 90. Din păcate, Guvernul român de atunci era departe de ceea ce ar fi trebuit să fie şi a ratat acea şansă uriaşă. Acum, am văzut că în Moldova suportul popular pentru ideea de unire este de 30- 35 la sută. Nu doresc însă să intrăm în logica naivităţii declaraţiilor politice de genul „Vrem să ne unim cu Moldova. Ura! Ura!”. În actualul context european lărgit, relaţiile economice funcţionale sunt elementele de unire care stau într-o mare măsură în puterea Guvernului de la Bucureşti şi în privinţa cărora este previzibil că ar exista rezonanţă şi în Republica Moldova. Sigur, sufleteşte mi-aş dori, evident, ca Moldova să redevină parte a României, dar politic, în actualul context, ceae ce e previzibil pentru următorii ani este o integrare pe componente economice.

Relaţia cu Federaţia Rusă cum va fi abordată, dacă veţi ajunge la Cotroceni? Aminteaţi de o apropiere de spaţiul estic?

Nu, nu de o apropiere, ci de un rol mai activ al României în contextul vecinătăţii de la Marea Neagră şi al apartenenţei la Flancul estic. Din perspectiva aceasta, o relaţie diplomatică funcţională cu Rusia e necesară şi firească.

Care vi se pare că sunt, acum, cele mai mare riscuri de securitate naţională la care este expusă România?

În situaţia în care agresivitatea Rusiei care s-a manifestat în Crimeea s-ar accentua, am avea riscul de a fi prim scut, prim flanc. Dar fiind membri NATO şi dat fiind că Alianţa funcţionează, înseamnă că nu avem un risc de securitate imediat. Suntem însă vulnerabili în războiul hibrid, în războiul informaţional. La războiul digital miza este fundamentală şi acolo cred că vor fi războaiele viitorului.

Aţi declarat într-un interviu recent: „Alianţa USR-PLUS poate să propună paşii următori în direcţia aceasta în care România să conteze european un pic mai mult decât aici la margine, unde am ajuns”. Marginalizarea pe care o invocaţi i-o imputaţi preşedintelui Klaus Iohannis?

Nu, nici pe departe. România a ajuns la marginea Europei în contextul atacurilor la statul de drept la justiţie, care, în ultimii trei ani, au fost fără precedent. Acum pare să se mai fi domolit elanul PSD de controlare a statului, dar în continuare avem probleme: O problemă o reprezintă, de exemplu, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, pe care Raportul GRECO o cere desfiinţată.

Revenind, intervenţia mea se referea la faptul, menţionat constant şi în campanie, că vom trimite la Bruxelles oameni care să ne facă să fim şi mândri de prezenţa României acolo. România a fost subreprezentată, timp de 12 ani, larga majoritate a europarlamentarilor făcând doar act de prezenţă şi figuraţie. În momentul de faţă, vedem că avem un preşedinte de grup parlamentar european, ceea ce e fără precedent în România, că suntem fondatori ai acestui grup, vorbesc de Renew Europe. În momentul de faţă, foarte multe dintre priorităţile pe care le-am avut în programul electoral pentru europarlamentare sunt preluate în agenda Comisiei, ceea ce din nou e fără precedent – de exemplu, crearea unui mecanism european de monitorizare a respectării statului de drept ori de Erasmus şi pentru vârstnici, nu doar pentru studenţi. De altfel, 60-70 la sută din agenda USR-PLUS se regăseşte în obiectivele actualei Comisii, pentru că oamenii pe care i-am trimsi la Bruxelles sunt personalităţi de top din punct de vedere al competenţei şi relevanţei politice. Ăsta era mesajul meu: trebuie să contăm. Iar a conta înseamnă să ai oameni performanţi la Bruxelles, care să facă treabă.

Pe linie de apărare care ar fi, pe termen scurt şi mediu, priorităţile mandatului prezidenţial?

Alocarea a 2 la sută din PIB către Apărare e un angajament pe care România trebuie să-l onoreze pe mai departe. Milităm pentru extinderea facilităţilor miliare nu doar pe zona nordică a flancului, ci şi în zona de sud, la Marea Neagră.

Dacă veţi ajunge la Cotroceni, veţi avea serviciile de informaţii în subordine. De modul în care sunt conduse în ultimii ani sunteţi mulţumit? Este ceva ce ar trebui corijat în actul de management al acestora?

Nu am făcut încă o evaluare a activităţii acestor servicii. În bătălia politică au fost folosite de PSD-ALDE ca sperietoare. Un stat funcţioanl este acela în care toate instituţiile, inclusiv serviciile respectă cadrul legislativ.

„Cu Klaus Iohannis şi candidatul USR-PLUS în turul doi, românii pot să aleagă între două viziuni de dezvoltare”

În ultimele două tururi de scrutin aţi avut ca inamic alianţa PSD-ALDE. După unele estimări, este posibil ca la prezidenţiale, în turul doi, să intraţi în competiţie cu Klaus Iohannis care, la rândul său, a luptat, în ultimii ani, cu acelaşi inamic politic…

Ar fi o oportunitate uriaşă pentru România să-i aibă în turul doi pe preşedintele Iohannis şi pe candidatul USR-PLUS, indiferent care va fi acela. Va fi, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, un moment în care nu va mai exista un clasic atac între două cazemate, românii putând să aleagă între două viziuni de dezvoltare. Cea a PNL – dl Iohannis este susţinut de PNL – şi cea a USR-PLUS, varianta viitorului, a unei Românii dinamice şi cu viteză bună de adaptare la lumea de azi.

Din exterior se văd ca fiind două variante care converg spre aceleaşi valori, pro-europene, pro-atlantiste, ceea ce, în competiţia pentru Preşedinţie, situeaază PNL şi USR-PLUS pe aceeaşi linie…

Nu e chiar aceeaşi linie. Obiectivul USR-PLUS este ca prin guvernare să transformăm România într-o ţară din care tinerii să nu mai vrea să plece. Un stat civilizat înseamnă un stat în care vor să trăiască. Azi, jumătate din tineri îşi văd viitorul în Occident – un indicator foarte dureros, o responsabilitate pe care o are toată vechea clasă politică. E puţin credibil că  această clasă politică va avea capacitatea să schimbe lucrurule care ne-au adus aici. E nevoie de o nouă viziune. Ăsta e obiectivul nostru. În perioada Guvernului Cioloş, din care am făcut şi eu parte, au fost mulţi profesionişti care s-au întors în ţară din convingerea că lucrurile pot începe să meargă bine aici. Am fost în multe oraşe mari din diaspora şi mulţi mi-au spus că nu au plecat din ţară din cauza salariului mic, ci pentru că nu mai aveau încredere că în România se post schimba lucrurile. Azi România are un deficit de încredere. USR-PLUS pot aduce încrederea şi speranţa. Acesta e mesajul de diferenţiere, că lucrurile pot merge mai departe mult mai bine.

Dacă veţi ajunge în turul doi cu Klaus Iohannis, veţi face o înţelegere politică cu vreun partid, cu alte partide, pentru atragere de voturi?

Acum preocuparea noastră este să ajungem în turul doi. Vom vedea la momentul respectiv cum vor arăta lucrurile. Alianţa cu PLUS va continua, aici nu e niciuni dubiu, pentru că avem ca obiectiv guvernarea în 2020. La nivel parlamentar, colaborarea cu PNL, cu PMP, cu Pro România există.

Vorbiţi de proiectul „România unită – acord de colaborare pentru pregătirea guvernării în 2020”?

Aceasta e o propunere distinctă pe care am făcut-o clasei politice din Opoziţie tocmai pentru a cădea de acord asuzpra viziunii de dezvoltare, pentru a conveni asupra câtorva direcţii de dezvoltare pe care să ni le asumăm toţi în perspectiva viitoarei guvernări.

În cazul câştigării prezidenţialelor, optaţi pentru funcţia de premier pentru Dacian Cioloş. Aveţi în vedere declanşarea unui noi moţiuni de cenzură pentru a schimba acualul Guvern sau optaţi pentru alegeri anticipate?

Am spus constant că varianta corectă, morală, legitimă pentru România ar fi alegerile anticipate. Am salva România de la un an de guvernare de chin, reseta algoritmul politic la realităţile actuale. Modalitatea în care se poate ajunge la alegeri anticipate pe Constituţia actuală face ca aceastea să nu pară foarte realiste şi atunci rămâne instrumentul moţiunii de cenzură. În următoarea sesiune parlamentară vom încerca să generăm numărul de voturi necesare.

Interviu publicat şi în Puterea a Cincea.