Despre lucrările de ecologizare şi curăţare a canalului Bega s-a discutat de nenumărate ori, din cauza multiplelor probleme şi întârzieri legate de contract. În urma unor controale extinse, Curtea de Conturi anunţă că a sesizat DNA.

Probleme majore

Curtea de Conturi a publicat, zilele trecute, un Raport special privind controlul situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor în perioada 2012 – 2014, întocmit în urma acţiunii de verificare desfăşurate la Apele Române.

Inspectorii Curţii de Conturi spun că ar fi fost majorate fără temei legal cheltuielile şi plăţile pentru lucrările aferente ecologizării Canalului Bega, pe sectorul Timişoara – frontiera cu Serbia, în sumă estimativă de 28.723.489 de lei, „prin plata unor lucrări ce nu vizau obiectivul menţionat”. Neregulile sunt imputate Administraţiei Bazinale a Apelor Banat Timişoara.

Şi dacă în unele cazuri Curtea de Conturi doar constată nereguli, dispunând măsuri de remediere şi recuperare a prejudiciilor, de această dată a considerat că faptele identificate ar fi de natură penală. „Pentru abaterile înregistrate la obiectivul de investiţii Ecologizare râu Bega sectorul Timişoara – Frontiera Serbia, judeţul Timiş a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Timişoara, întrucât există indicii de comitere a unor infracţiuni”, se menţionează în acelaşi document. Conform constatărilor Curţii de Conturi, devizul a fost majorat prin clauze la limita legalităţii.  

Astfel, deşi preţul iniţial al contractului a fost de 55,8 milioane de lei, la finalizare, valoarea lucrărilor s-a dublat, totalizând 108,6 milioane de lei. Asta cu toate că legislaţia prevede că valoarea lucrărilor suplimentare nu poate depăşi 50% din valoarea contractului iniţial.

Auditorii susţin că fondurile ar fi fost deturnate prin alocarea banilor pentru lucrări care nu aveau nicio legătură cu obiectivul iniţial şi că „prin aprobarea acestor lucrări spre a fi plătite din sume provenite din împrumuturile acordate României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, a crescut datoria publică a ţării în mod nejustificat şi nelegal”.

O decolmatare „de poveste”

Valoarea totală a investiţiei în operaţiunea de decolmatare a întregului canal, până la graniţa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din această sumă fiind alocată de către Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Cu mare greu, în 2010, nămolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraşului. Chiar oficialii Primăriei spuneau atunci că, în urma măsurătorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nămol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nămol varia de la 0,5 metri în oraş, până la circa un metru în amonte, la Sânmihaiu Român. “Stratul de nămol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei şi chiar asigurarea nivelului de apă minim necesar la prizele de apă ale folosinţelor. De asemenea, stratul de nămol, din cauza funcţionării defectuoase şi sub capacitate a Staţiei de epurare a municipiului Timişoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenţi poluatori în componenţa nămolurilor din albia actuală a canalului Bega, iar contaminarea chimică se află în afara standardelor ecologice actuale europene”, precizau reprezentanţii Municipalităţii.

Ulterior a fost iniţiat proiectul de reabilitare a malurilor Canalului Bega şi mai mulţi consilieri locali au atras atenţia că, în lipsa unor dispozitive de protecţie, decaparea pământului va duce la anularea efectelor complicatei şi costisitoarei decolmatări. Ulterior chiar Primăria a vorbit despre necesitatea iniţierii unei noi operaţiuni de curăţare a canalului. Aceasta, deşi au existat avertismente conform cărora lucrările ar putea anula efectele procesului de decolmatare început în 2008 şi terminat în 2010, prin faptul că se decapează malul, iar nămolul ajunge din nou în Bega.    

Rămâne de văzut ce se va constata în acest sens odată cu demararea navigaţiei pe Bega, cu vaporaşele cumpărate de Primăria Timişoara pentru transport în comun.

Alexandru Bărboi, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara, declară că oficialii Apelor Române sunt în măsură să precizeze dacă Bega a fost decolmatată corespunzător, în aşa fel încât să poată fi folosită pentru acel proiect legat de transportul în comun. „Părerea mea este că, pe porţiunea Timişoarei nu s-a colmatat canalul, fiind între două noduri hidrotehnice. În plus, la proiectul de reabilitare a malurilor canalului, am avertizat antreprenorii să respecte secţiunea bazinală impusă. Oricum, în acest context, este necesară existenţa unei Administraţii a Canalului, care să gestioneze aceste chestiuni, iar Primăria face eforturi în prezent pentru înfiinţarea acestei structuri.  În plus, este necesară şi achiziţionarea măcar a unei dragline şi a tuturor celorlalte utilaje pentru întreţinerea canalului, în condiţii propice navigaţiei”, mai spune Alexandru Bărboi.