Costurile impuse de preluarea Spitalului CFR Timişoara de către CJ Timiş, o necunoscută

Argumentul consilierilor Puterii: „Prima dată să îl luăm, apoi vedem şi ce facem cu el”

Spitalul CFR TimisoaraDiscuţii aprinse, pe alocuri puternic impregnate de consideraţii cu iz de campanie electorală, aceasta a fost atmosfera dezbaterilor de miercuri, din plenul Consiliului Judeţean Timiş, în cadrul cărora aleşii judeţeni votat pentru preluarea Spitalului CFR în subordinea administraţiei judeţene. O decizie ale cărei implicaţii financare aleşii nu le cunosc în acest moment, dar care este susţinută vehement de către reprezentanţii PSD. Care invocă drept argument faptul că, abia după preluarea clădirii, CJ Timiş va decide dacă şi în ce fel va putea păstra la viaţă Spitalul CFR.

 

O notă de fundamentare inconsistent argumentată

Solicitarea adresată de către CJ Timiş Guvernului României, de trecere a proprietăţilor Spitalului CFR din domeniul public al statului român şi din administrarea Ministerului Transporturilor în domeniul public al judeţului şi în administrarea CJ Timiş a iscat discuţii aprinse în cadrul şedinţei de plen de miercuri.

Solicitarea aprig dezbătută se referă la corpurile de clădire care aparţin Spitalului Clinic CFR Timişoara care, potrivit solicitării propuse spre aprobare, ar urma să treacă, cu întreaga structură şi cu toate bunurile imobile aferente, în structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara. Totul, în baza unei note de fundamentare întocmită de managerul Judeţeanului, conf. Marius Craina, care argumentează, printre altele, oportunitatea preluării, prin aceea că managementul acestul spital poate asuma menţinerea în activitate a unor specialităţi pe care nu le asigură în acest moment, adică un Compartiment de Geriatrie-Gerontologie şi Secţia de Oftalmologie, ambele existente în cadrul Spitalului CFR. În plus, în aceaşi notă de fundamentare, mai este menţionat şi faptul că preluarea structurii Spitalului CFR ar putea fi utilă Spitalului Judeţean pentru extinderea Compartimentului de Oncologie din cadrul Secţiei de Gastroenterologie, care funcţionează în prezent cu un număr insuficient, de doar 12 paturi. Şi ar mai fi posibilă astfel, precizează dr. Marius Craina, crearea în spaţiul pus la dispoziţie de Spitalul CFR, a unei secţii de chirurgie a obezităţii.

Opoziţia se opune: „Faceţi Spitalul Judeţean să funcţioneze şi apoi ne înhămăm şi la altă căruţă

Nota de fundamentare a fost catalogată, însă, de către consilierul judeţean PDL Marius Martinescu ca fiind “un document extrem de subţire”, despre care a apreciat că ar putea proba mai degrabă o revelaţie pe care managerul SCJUT, Marius Craina, a avut-o, în urma unei solicitări conotate politic venită din partea liderului CJ Timiş, Titu Bojin: Revelaţia iniţiatorului Craina a provenit, probabil, în urma unui telefon al domnului preşedinte (Titu Bojin – n.r.)”. Marius Martinescu a mai precizat şi că, din nota de fundamentare depusă de reprezentantul legal al Spitalului Judeţean, lipsesc referiri concrete care să probeze sustenabilitatea măsurii de trecere a Spitalului CFR în subordinea Judeţeanului.

Consilierul judeţean Marius Martinescu a precizat că nu se opune, în principiu, acestei tranzacţii, fiind vorba despre o decizie care ar spori zestrea patrimonială a judeţului, însă a solicitat insistent amânarea aprobării proiectului, până la obţinerea punctelor de vedere oficiale ale Ministerului Transporturilor şi conducerii Spitalului Clinic CF şi până la prezentarea unui plan de măsuri care să specifice modul în care noul proprietar al imobilului, CJ Timiş, îşi propune să îl utilizeze. Mai cu seamă că, fiind vorba despre un spital care a deservit întreaga regiune de vest, o parte dintre bunurile imobile (clădiri şi terenuri aparţinând unor dispensare sau ambulatorii medicale de specialitate sau împrejmuirile din cărămidă şi piatră aferente acestora) sunt situate în judeţele limitrofe Caraş-Severin, Arad şi Mehedinţi.

Punctul de vedere al lui Marius Martinescu a fost susţinut şi de către consilierul judeţean PNL, fost vicepreşedinte al CJT, Marian Vasile,  care a solicitat în prealabil să se realizeze o documentare a implicaţiilor pe care le are această tranzacţie imobiliară, care să includă o evaluare prealabilă a cheltuielilor de întreţinere şi a necesarului de investiţii, dar şi schiţarea unui plan de management menit să stabilească modul în care se intenţionează să se realizeze obiectivele enunţate de către managerul Marius Craina.

Cum o să facem faţă să gestionăm toate aceste proiecte?”, a chestionat consilierul judeţean PNL Marian Vasile, potrivit aprecierii căruia „nu se poate face după ureche o astfel de trecere, mai cu seamă că imobilul în care funcţionează în prezent spitalul este deteriorat şi vor fi necesare fonduri pentru reparaţii”. Acesta opineauă că e nevoie de mai mare cumpătare la o acţiune de acest gen.

Faptul că nu există o proiecţie în ceea ce priveşte sustenabilitatea ulterioară preluării şi nici un plan de menţinere în viaţă a activităţii în Spitalul CFR a fost subliniat şi de consilierul judeţean PNL Liviu Cocean şi de consilierul judeţean PDL Georgeta Rus. Aceasta din urmă a apreciat că, în condiţiile subfinanţării spitalelor de către CNAS, este de prevăzut că această decizie “va adăuga o povară în plus pe umerii CJ Timiş”. „În Spitalul Judeţean oamenii îşi cumpără acum medicamentele. Faceţi Spitalul Judeţean să funcţioneze şi apoi ne înhămăm şi la altă căruţă”, a solicitat şii consilierul judeţean PDL Alain Rus, care a acuzat faptul că proiectul legat de un alt spital – Spitalul Clinic pentru Copii „Louis Ţurcanu” – a eşuat, după ce a fost utlilizat ca instrument de campanie de către PSD la alegerile parlamentare din 2012.

Argumente imbatabile: „Prima dată să îl luăm, apoi vedem şi ce facem cu el”

Opiniile exprimate de către reprezentanţii Opoziţiei din CJ Timiş au fost amendate, însă, de consilierul judeţean PSD Adrian Pau, care a precizat că important este ca mai întâi imobilul să treacă în patrimoniul judeţului, întrucât „Ministerul Transporturilor nu mai poate asuma cheltuielile cu acest spital. „Prima dată să îl luăm, apoi vedem şi ce facem cu el”, şi-a susţinut Adrian Pau propria abordare strategică, similară cu cea exprimată de liderul CJ Timiş, Titu Bojin. Adrian Pau a adăugat că reprezentanţii administraţiei judeţene îşi propun acum să redeschidă unităţile sanitare, „spre deosebire de cei de dinainte de noi, care le-au închis”.

Un alt consilier judeţean PSD, Pompiliu Stanciu, a atenţionat că prin solicitarea dezbătută în plen îi este solicitată Guvernului, „dacă doreşte şi binevoieşte, să treacă acest imobil la noi”, nefiind, de aceea, necesară, potrivit opiniei sale, întocmirea unui plan de management în prealabil.

În plus, reprezentanţii PSD i-au acuzat pe cei care au solicitat o bună cumpănire a deciziei că sunt, prin atitudinea lor, adversari ai procesului de descentralizare. Discuţiile în contradictoriu au fost întrerupte de specificarea preşedintelui CJ Timiş, care a apreciat că este lipsită de temei raţiunea acestor discuţii, pentru că la vot „vom avea jumătate plus unu”.

Ping-pong instituţional

titu bojin foto diana (14)Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a anunţat, de altfel, recent, că a discutat transferul Spitalului CFR la nivel central şi că a primit acordul în acest sens. În noul context creat de această decizie, se discută nu doar despre trecerea unor secţii ale Spitalului Judeţean în actualul spaţiu al Spitalului CFR, ci şi despre transferul Clinicii de Psihiatrie de pe strada Iancu Văcărescu, în condiţiile în care imobilul a fost câştigat în instanţă şi urmează să fie retrocedat. „Am pregătit documentaţia pentru preluarea Spitalului CFR. Urmează să fie aprobată trecerea Spitalului CFR către Spitalul Judeţean, prin Consiliul Judeţean. Spitalul Judeţean va decide ce secţii vor fi şi să-l preluăm, existând varianta de schimbare a destinaţiei medicale pe zonele pe care noi le aveam deficitare şi posibilitatea de a găsi o soluţie inclusiv pentru Văcărescu, pe care trebuie să-l eliberăm la sfârşitul anului 2015”, a declarat, la începutul lunii septembrie, liderul CJT Titu Bojin.

Transferul spitalelor CFR din subordinea acestui minister în cea a Sănătăţii a fost iniţiat în timpul mandatului lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor. Pentru că transferul a fost doar scriptic şi, în realitate, din punct de vedere al bugetelor, aceste spitale au rămas ale nimănui, s-a bănuit că se doreşte închiderea lor, pentru a se face astfel loc unor spitale şi clinici private. După ce Relu Fenechiu şi-a încheiat prematur mandatul, pentru a merge în penitenciar, şi după un scandal mediatic de proporţii, aceste unităţi au revenit Ministerului Transporturilor.

Printre ipotezele luate în discuţie ca argument posibil pentru această decizie, era invocat şi faptul că spitalele respective trebuiau desfiinţate, pentru a face loc spitalelor şi clinicilor private, mai ales ţinând cont de faptul că pentru fiecare judeţ este stabilit un normativ de număr maxim de paturi care pot fi acceptate să funcţioneze în unităţile spitaliceşti. Această ipoteză s-ar fi susţinut în cazul Timişului, unde este în pregătire realizarea mai multor spitale private, unul dintre acestea, realizat cu sprijinul nemijlocit al CJ Timiş, fiind încă nematerializat.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis