Unul dintre candidaţii Noii Republici la europarlamentare, Corneliu Berari, anunţă că P.N.R., „un partid eurorealist”, se vrea un antidot la astenia de ţară, oferind României dreptul la mai mult viitor: „Ţara este captivă în ghearele unor structuri politice falimentare şi că soluţia pentru depăşirea acestei stări de fapt o reprezintă oamenii politici noi, cu un trecut nemaculat.”
Corneliu Berari, vicepreşedinte al Partidului Noua Republică şi candidat la alegerile europarlamentare, înscris pe locul al patrulea pe lista P.N.R., spune că Noua Republică şi-a propus să transmită electoratului că formaţiunea politică pe care o reprezintă se află într-un moment important al evoluţiei sale, un moment al adevărului, un moment care va oferi electoratului prilejul de a cântări în ce măsură reprezentanţii P.N.R. şi-au respectat obiectivele asumate în declaraţiile de la începutul activităţii partidului pe scena politică românească.
Referindu-se la actuala situaţie din România, Corneliu Berari a apreciat că ţara este captivă în ghearele unor structuri politice falimentare şi că soluţia pentru depăşirea acestei stări de fapt o reprezintă oamenii politici noi, cu un trecut nemaculat. Dând asigurări că P.N.R. are cea mai bună reprezentare pentru Timiş şi menţionând că, pe lista candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul European, figurează, alături de preşedintele partidului, Mihail Neamţu, chiar în poziţia a doua, antreprenorul George Mioc, reprezentant al diasporei, originar tot din Timiş, omul de afaceri Ştefan Bârgăoanu.
În ceea ce priveşte mesajele pe care partidele de pe scena politică românească le transmit electoratului, Corneliu Berari a apreciat că temele politice expuse public sunt disfuncţionale şi că se încearcă manipularea electoratului, prin omisiune, oferindu-li-se cetăţenilor o perspectivă incompletă asupra viitorului Uniunii Europene. „Noua Republică este, la noi, singurul partid care rupe omerta sistemului în ce priveşte mizele mari ale alegerilor europene”, afirmă Corneliu Berari, avertizând că, în dezbaterea din spaţiul public românesc, nu se vorbeşte despre iminenţa revizuirii tratatelor europene, proces care va avea loc după alegerile europarlamentare din 25 mai.
Poziţionarea Noii Republici în raport cu regândirea viitorului Uniunii Europene este reflectată în detaliu, a precizat Corneliu Berari, în conţinutul Declaraţiei de la Reykjavik, semnată de P.N.R. în 21 martie, la finalul reuniunii Consiliului Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (A.E.C.R.), la care P.N.R. a fost reprezentat.
„P.N.R. este un partid eurorealist”, afirmă Corneliu Berari, care a făcut referire succint la setul de principii care reflectă modul în care conservatorii şi reformiştii europeni percep viitorul U.E. Respectarea libertăţii individuale, a suveranităţii naţionale, a principiilor democraţiei parlamentare, o Europă a naţiunilor independente, care lucrează împreună, pentru beneficii comune, păstrându-şi însă identitatea şi integritatea, dar şi crearea premizelor necesare pentru exercitarea puterii la cel mai mic nivel posibil, de către individ, acolo unde este posibil, şi, în mod preferabil, de către autorităţile locale sau naţionale şi nu de către organismele supranaţionale, acestea sunt doar o parte dintre valorile la care A.E.C.R. face referire în conţinutul Declaraţiei de la Reykjavik, a cărei semnatară P.N.R. este.
În plus, mai este stipulat în document, societăţile deschise trebuie fondate pe demnitatea şi autonomia individului, care ar trebui să fie cât mai liber posibil de constrângerile statului. Iar libertatea individuală include libertatea de religie şi de cult, libertatea de expresie, libertatea de mişcare şi de asociere, libertatea de ocupare a forţei de muncă, dar şi dreptul de a nu fi impozitat în mod opresiv, arbitrar şi punitiv.
Valentin Potra, reprezentant N.R. Timiş: „Actuala clasă politică a inventat legi, pe care le protejează prin orice mijloace”
La rândul său, Valentin Potra, membru în Comitetul Director al P.N.R., s-a referit la imperativul de a li se oferi românilor alternative eficiente în raport cu oamenii politici care par să fi confiscat în prezent prim-planul mediatic românesc. Şi care, prin prestaţia lor, apreciază Valentin Potra, nu fac decât să demotiveze şi mai mult electoratul.
Astfel, mass-media din România este pusă în situaţia de a prezenta, de mai bine de 25 de ani, aceiaşi oameni politici şi pe rudele acestora, „oameni care fac tot posibilul să nu fie concuraţi” şi care recurg, pentru a-şi atinge scopul, la metode lipsite de onestitate, mergând până la a genera blocaje mediatice, instituţionale sau de natură birocratică, menite să facă mediul politic aproape impermeabil la alternativele pe care le-ar putea reprezenta accesul pe scena politică a unei noi generaţii de politicieni, nemaculaţi. „Actuala clasă politică a inventat legi, pe care le protejează, prin orice mijloace”, avertizează Valentin Potra. Acesta apreciază că presa, dacă nu se va preocupa de reflectarea unor alternative, va multiplica practic această aparenţă a lipsei de soluţii: „De ce să dezbată (presa – n.red.) doar prostiile şi aberaţiile spuse de unii sau de alţii? De ce să nu prezinte o alternativă la actuala clasă politică, un model de tânăr politician, de exemplu? Eu, personal, sunt sătul să aflu mereu ce au mai spus Ponta şi Antonescu”, declară Valentin Potra.
„De ce nu prezintă presa, periodic, un om, o soluţie, o alternativă, care să scoată electoratul din apatie?”
Care a apreciat că preocuparea excesivă pentru dezbateri în care se analizează „fă”-ul sau „mă”-ul din discursul public al premierului Victor Ponta se reflectă direct în pierderea electoratului din segmentul celor care nu doresc să devină prizonieri ai acestor capcane mediatice.
Valentin Potra a lansat, în context, şi o provocare adresată reprezentanţilor mass-media: aceea de a genera o ofensivă mediatică, despre care apreciază că ar putea reprezenta o alternativă la actuala stare de fapt: „De ce să nu prezinte, periodic, un om, o soluţie, o alternativă, care să scoată electoratul din apatie? De ce să ni se prezinte mereu aceiaşi oameni, aceleaşi prostii? De ce să dezbată presa la infinit aceleaşi nimicuri, fără importanţă? Ştim cu toţii deja, ne-am convins ce poate Ponta. De ce să nu beneficieze presa de această ocazie, ca să ne prezinte pe toţi, oferindu-ne şanse egale?”.
În ce priveşte oportunităţile pe care partidele nou-apărute le au în raport cu instituţiile media finanţate de la bugetul de stat, Valentin Potra a declarat că, la întâlnirea la care a participat recent, în calitate de reprezentant al P.N.R., cu reprezentanţii T.V.R., întâlnire la care s-a discutat despre expunerea pe postul public de televiziune a mesajelor candidaţilor la alegerile europarlamentare, s-a decis ca timpii de antenă alocaţi partidelor care au în prezent reprezentanţi în Parlamentul European să fie de trei ori mai mare decât cel alocat partidelor nou-înfiinţate. Şi aceasta, a adăugat Valentin Potra, cu excepţia unui singur partid, înfiinţat acum trei luni, dar care este considerat partid europarlamentar, „chiar dacă a ajuns în P.E. de pe listele altui partid. Sunt oameni de valoare acolo, nu contestă nimeni acest lucru. Dar startul pe care ei îl iau este incorect.(…) Toate aceste prevederi au aspect discriminator”.
„În mod egal finanţăm mass-media publică, dar şansele care ni se oferă sunt inegale”, a apreciat, în context, şi eurocandidatul Corneliu Berari. Care a adăugat că toate aceste prevederi cu caracter discriminator sunt admise în baza legii de organizare a alegerilor, care este „produsul unui sistem votat de un cartel care face parte dintr-un sistem ticăloşit” şi despre care reprezentanţii P.N.R. apreciază că se apropie de falimentul iminent.
Ultimele comentarii