La ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean a fost votată hotărârea privind aprobarea contractului de concesionare  a serviciului de operare a Depozitului de deşeuri nepericuloase din Ghizela. Unii reprezentanţi ai Comisiei Economice a C.J. Timiş spun că adoptarea respectivei hotărâri este o formalitate, având în vedere că respectivul contract a fost atribuit încă din iunie, şi că această hotărâre ar fi trebuit să fie votată de plen înainte de atribuire. Conducerea C.J. Timiş susţine însă că atribuirea contractului nu depindea de votul din plen.

Aprobare retroactivă

La ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, proiectul prin care se aproba contractul de concesionare  a serviciului de operare a Depozitului de deşeuri nepericuloase din Ghizela a avut parte de controverse. Asta după ce membrii Comisiei Economice au decis să nu voteze favorabil această hotărâre, considerată o formalitate, atâta vreme cât contractul propriu-zis a fost încheiat încă din iunie.

Proiectul în cauză avea un singur articol, în care se preciza că se aprobă contractul de concesionare a serviciului de operare a Depozitului de deşeuri nepericuloase din Ghizela, din cadrul proiectului “Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, încheiat între C.J. Timiş şi asocierea S.C. Retim Ecologic Service S.A. şi S.C. RER Servicii Ecologice S.R.L.

Şi în raportul aferent proiectului se preciza că respectivul contract este încheiat încă de acum două luni, menţionându-se că procedura s-a finalizat prin atribuirea contractului, având ca obiect concesionarea serviciului de operare a depozitului de deşeuri nepericuloase din Ghizela, asocierii S.C. Retim Ecologic Service S.A. şi S.C. RER Servicii Ecologice S.R.L., pe o durată de 168 de luni, cu o redevenţă anuală de 3.280.390,17 lei. În acelaşi raport se mai menţiona că, în conformitate cu prevederile legale, este necesară aprobarea prin hotărâre de Consiliu Judeţean a contractului de concesionare şi, în acest sens, se supunea spre avizare şi aprobare proiectul de hotărâre privind atribuirea contractului de delegare a gestiunii către S.C. Retim Ecologic Service S.A. şi S.C. RER Servicii Ecologice S.R.L.

Comisia Economică a respins proiectul

În aceste condiţii, votul în plenul C.J. Timiş nu putea fi decât favorabil şi nu foarte relevant, atâta vreme cât contractul era deja aprobat. În aceste condiţii, deşi proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia de Urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului, Comisia pentru cultură, învăţământ, tineret şi sport, Comisia pentru sănătate şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică locală şi Comisia pentru relaţii şi cooperare internă şi externă, Comisia economică i-a dat aviz nefavorabil, reprezentanţii acestei comisii fiind „somaţi” să spună în plen de ce nu aprobă acest proiect.

Explicaţiile au fost clare, oficialii Comisiei Economice precizând că, în cadrul comisiei, unde se acordă votul consultativ pentru fiecare proiect de hotărâre, majoritatea membrilor prezenţi la şedinţă au votat împotriva adoptării acestui proiect de hotărâre, întrucât, în luna mai, a fost aprobată continuarea procedurii de concesionare a serviciului de operare a depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela, iar acest lucru s-a finalizat prin încheierea unui contract în data de 22 iunie 2013, fără să fie adoptată în acest sens o hotărâre a Consiliului Judeţean.

Totuşi, deşi membrii Comisiei economice nu au votat favorabil proiectul de hotărâre, acesta a fost aprobat de majoritatea consilierilor judeţeni.

„Din punctul meu de vedere, nu este normal ca acel contract să fie semnat pe 22 iunie, fără să existe o hotărâre de Consiliu Judeţean aprobată în acest sens, iar această hotărâre să se aprobe la sfârşitul lunii august, adică după două luni de la încheierea contractului respectiv. Spre surprinderea mea, chiar şi consilierii judeţeni P.D.-L. prezenţi la şedinţă au votat favorabil acest proiect”, ne-a declarat Gheorghe Bologa, preşedintele Comisiei economice a C.J. Timiş, care nu a votat proiectul prin care se aproba con-tractul de concesiune.

Pe de altă parte, conducerea administraţiei judeţene susţine că respectivul contract nu depinde de aprobarea sa în plenul C.J. Timiş. „În mod normal, respectivul contract putea fi aprobat fie prin hotărâre a Consiliului Judeţean, fie prin hotărâre a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş. Nu era însă obligatorie aprobarea sa de către C.J. Timiş, valabilitatea contractului nu depinde de acest lucru”, explică situaţia Titu Bojin, preşedintele C.J. Timiş.

Totuşi, chiar C.J. Timiş a precizat în raportul proiectului că este necesară aprobarea prin hotărâre de Consiliu Judeţean a contractului de concesionare.

Un istoric cu multe obstacole

Problema concesionării deponeului de la Ghizela s-a rezolvat în mod clar abia în acest an, când a fost încheiat contractul de concesionare cu Retim. Până în urmă cu câteva luni, a existat o situaţie de provizorat prelungit.  

De altfel, timp de aproape un an, deponeul de la Ghizela nu a fost utilizat, din cauza contestaţiilor. Deşi acesta a fost recepţionat încă din vara anului 2011, abia pe 11 octombrie acelaşi an a fost realizată procedura de licitare pentru găsirea unui operator care să-l administreze. Această primă încercare de găsire a operatorului a eşuat. C.J. Timiş a considerat că niciuna din cele trei firme care au vrut să devină operatori nu îndeplineşte condiţiile solicitate. Firmele participante au fost de altă părere. Poate şi pentru că reprezentanţii administraţiei judeţene nu au fost foarte darnici cu explicaţiile legate de motivul pentru care cele trei oferte au fost respinse, firmele participante au contestat procedura de atribuire, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. O parte dintre ele au avut câştig de cauză.

În februarie 2012, prin decizie a C.N.S.C. s-a decis anularea raportului procedurii şi adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică şi reluarea procedurii de atribuire. Între timp, una dintre firmele contestatare care nu au fost incluse în decizia legată de reluarea procedurii, a dat în judecată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş, respectiv C.J. Timiş.

În urma acestor contestaţii, administraţia judeţeană a luat în considerare posibilitatea atribuirii directe a administrării deponeului, pentru a evita blocarea unei noi licitaţii de atribuire a serviciilor de administrare a deponeului de la Ghizela. Soluţia de avarie găsită a fost atribuirea directă a serviciilor de administrare către societatea Salprest Lugoj. Atribuirea s-a realizat pe perioadă determinată, iar în acest fel, apreciau reprezentanţii autorităţilor judeţene, s-au evitat discuţiile legate de beneficiarii acestei atribuiri directe, întrucât S.C. Salprest Lugoj S.A. aparţine în totalitate administraţiei locale lugojene, fiind înfiinţată în 2001 din S.C. Meridian 22 S.A. – vechea întreprindere de gospodărie comunală a municipiului. Administrarea provizorie a Deponeului de la Ghizela de către operatorul lugojean Salprest a continuat şi în primele luni ale acestui an, până la atribuirea contractului de concesiune către Retim.

În acest an, o altă problemă era consemnată în raportul general al Curţii de Conturi, privind administrarea fondurilor publice în Timiş. La C.J. Timiş s-a remarcat o problemă care nu a mai fost abordată până acum, şi care ar putea duce, în varianta nerezolvării ei, spun auditorii Curţii de Conturi, chiar la retragerea finanţării europene acordate pentru deponeu. Mai precis, este vorba despre o aşa-zisă taxă de administrare a terenului pe care s-a construit deponeul, taxă stabilită de către Consiliul Local Ghizela şi care, susţin inspectorii Curţii de Conturi, nu a fost luată în seamă şi cuprinsă în bugetul pe baza căruia s-a acordat finanţarea europeană pentru deponeu. Curtea de Conturi arată că costul administrării terenului, de 1.000.000 lei pe an – aşa cum este votat de Consiliul Local Ghizela – nu a fost prins în problematica concesiunii operării deponeului de la Ghizela.

Prima consecinţă a acestui litigiu nedeclarat dintre C.J. Timiş şi Consiliul Local Ghizela o reprezintă imposibilitatea legală a administraţiei judeţene de a înscrie în cartea funciară dreptul de administrare asupra terenului şi imposibilitatea înscrierii construcţiilor ce au fost edificate pe terenul în litigiu. Ceea ce în final determină riscul major de retragere de către U.E. a sumelor alocate pentru construirea întregului deponeu. Dată fiind valoarea proiectului, de peste 40 de milioane de euro, Curtea de Conturi i-a solicitat C.J. Timiş să ia măsuri pentru reglementarea, din punct de vedere juridic şi financiar, a situaţiei patrimoniale a deponeului Ghizela. C.J. Timiş a promis că se va ocupa de clarificarea acestei situaţii după ce se încheie contractul de concesiune.