După numeroasele solicitări ale Curţii de Conturi şi după ce chiar reprezentanţii Municipalităţii confirmau haosul cadastral ce caracterizează de zeci de ani proprietăţi imobiliare aflate în domeniul public, Primăria Timişoara a anunţat intenţia de a achiziţiona, în baza unui contract cadru, servicii de cadastru şi topografie menite să elucideze nebuloasele din scripte. Forma în care se doreşte realizarea acestei achiziţii este bizară.

Contract pe patru ani cu o singură societate prestatoare

În ultimii ani, cu ocazia auditurilor anuale ale Curţii de Conturi, Primăria Timişoara era atenţionată să-şi reglementeze situaţia cadastrală a unor imobile şi terenuri din domeniul public, care au rămas cu un statut incert în scripte, de pe vremea fostei administraţii.

Acum, Primăria Timişoara anunţă intenţia de a încheia un „acord-cadru de prestare de servicii de cadastru şi topografie (documentaţie cadastrală şi intabulare pentru bunurile imobile (clădiri şi terenuri) din domeniul public şi privat al municipiului”. Municipalitatea doreşte să încheie aceste contract pe o perioadă de patru ani, avansând şi o valoare estimată, fără TVA, de două milioane de lei. Chiar dacă, ţinând cont de natura contractului, Serviciul de Achiziţii Publice a Primăriei nu a mai prevăzut o cotă pentru situaţii diverse şi neprevăzute, viitorul contract va avea o marjă de variaţie extrem de mare, în sensul că estimarea suprafeţelor pe care se vor presta respectivele servicii pleacă de la un metru pătrat şi ajunge la cinci milioane de metri pătraţi. Chiar dacă şi alte contracte ale Primăriei au mai avut astfel de marje de aproximare, cea din acest contract pare a fi una fără precedent. „Aceste lucrări de reglementare a situaţiei cadastrale a imobilelor şi terenurilor Municipalităţii trebuie continuate şi se vor depune eforturi constante în acest sens”, ne-a declarat, cu privire la acest contract, viceprimarul social-democrat Traian Stoia.

Multe necunoscute

La ultimul inventar al patrimoniului public al Primăriei, zone cu un istoric cadastral mai mult decât complicat, cum e şi cazul terenurilor din jurul Stadionului „Dan Păltinişanu”, au intrat la categoria „rămâne să vedem”.

Deocamdată, Primăria a stabilit doar că zona Stadion face parte din domeniul public.

„Pentru acest obiectiv, există mai multe litigii pe rolul instanţelor de judecată. Se vor identifica numărul topografic şi situaţia cadastrală pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaţii cu Altă Destinaţie, urmărirea şi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acţiunilor”, menţionau reprezentanţii Municipalităţii.

Conform unui proiect publicat anul trecut, Municipalitatea timişoreană îşi dorea să demareze procedura de evidenţiere a sectorului cadastral al zonei de agrement Stadion, cuprins între Stadionul „Dan Păltinişanu”, str. prof. dr. Aurel Păunescu, strada Podeanu, str. Cerna şi b-dul Iosif Bulbuca.

Specialiştii Primăriei susţineau că o nouă evidenţiere cadastrală a zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 – 2014, nu se reuşeşte identificarea parcelelor.

Zona de la Stadion nu este singura în care au existat revelaţii în urma recentelor încercări de inventariere şi clarificare a statului terenurilor şi imobilelor. De exemplu, reprezentanţii Municipalităţii spun că au fost constatate bunuri neevidenţiate scriptic în evidenţa mijloacelor fixe aflate în patrimoniul municipiului Timişoara: “O parte dintre acestea au un mare grad de degradare şi nu se cunoaşte proprietarul. Acestea au fost înscrise în evidenţa analitică fără valoare, urmând a se clarifica de către Biroul de Evidenţă a Patrimoniului situaţia juridică şi patrimonială, precum şi procedura de evaluare a acestora, în funcţie de cele constatate”.

Şi la Baza Sportivă Dacia lucrurile sunt încurcate, având în vedere că, potrivit chiar afirmaţiilor reprezentanţilor Primăriei, baza este evidenţiată fără valoare de inventar, iar construcţiile existente sunt construite fără autorizaţie şi se află într-un grad avansat de degradare.

Şi la Sala Olimpia inventarierea a fost prilej de revelaţii. A fost identificată în teren o căsuţă administrativă, aflată în spatele clădirii Sălii Polivalente Olimpia, în suprafaţă de 80 de metri pătraţi, formată din două birouri, un oficiu şi un grup sanitar. “Această clădire a aparţinut fostului abator şi nu se găseşte în cartea funciară, fiind construită fără proiect şi autorizaţie de construcţie”, se arăta în procesul-verbal al Primăriei.

În ultimii ani, conducerea Primăriei Timişoara a avut tot felul de revelaţii legate de patrimoniul deţinut, descoperind terenuri şi clădiri pe suprafeţe mari care de drept ar fi trebuit să fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimănui, pentru că nu apar cu niciun proprietar la cartea funciară.