Probabil urmând linia tendinţei centrale de întărire a relaţiilor bilaterale româno-chineze, Consiliul Judeţean Timiş vrea să resusciteze un parteneriat încheiat cu provincia chineză Yunnan, în 1995. Formulările şi obiectivele amintesc, însă de vremurile antedecembriste.

Protocol de “Prietenie şi colaborare”

După modelul guvernamental central, actualul Executiv părând să aibă o afinitate deosebită faţă de consolidarea relaţiilor româno-chineze, Consiliul Judeţean Timiş şi-a exprimat intenţia de a resuscita un parteneriat încheiat cu Provincia Yunnan, din China, de acum 20 de ani. Astfel, administraţia judeţeană a propus “reluarea colaborării în baza unui Protocol de colaborare încheiat în anul 1995 între Prefectura Timiş şi Provincia Yunnan”. În acest context, C.J. Timiş ar dori o colaborare între cele două unităţi administrative, “în vederea stabilirii unor relaţii de parteneriat pe diferite domenii”. Pentru că a ajuns la concluzia că “este în interesul comun al părţilor oficializarea relaţiilor de cooperare prin semnarea unei înţelegeri de colaborare”.

Deocamdată, însă, este greu de estimat care vor fi beneficiile concrete ale acestui acord, mai ales că termenii şi formulările amintesc de vremurile antedecembriste. Astfel, acordul îşi propune “contribuirea la dezvoltarea cooperării bilaterale şi a relaţiilor de prietenie şi colaborare între poporul român şi poporul chinez. (…) Această înţelegere de cooperare privind stabilirea de relaţii de prietenie se va desfăşura în concordanţă cu principiile egalităţii şi al avantajului reciproc, schimburilor şi cooperărilor în forme variate din diferite domenii ale economiei, comerţului, ştiinţei şi tehnologiei, culturii, educaţiei, sportului, sănătăţii, formării profesionale, în scopul promovării prosperităţii şi dezvoltării, în acord cu legislaţiile naţionale din România şi Republica Populară Chineză şi conform documentelor juridice internaţionale la care cele două state sunt parte.”

Consilierul judeţean P.D.L. Marius Martinescu spune că este greu de estimat deocamdată care vor fi urmările concrete ale unor astfel de acorduri: “Sunt adoptate din principiu, dar unele au mai mult un caracter amical şi social.”

Proiecte cu viitor incert

La sfârşitul anului trecut, conform declaraţiilor Ministerului Transporturilor, generate de Forumul Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est, organizat la Bucureşti, printre investiţiile prognozate a se derula în perioada următoare de către Statul român, cu companii de specialitate din China, se numără şi o cale ferată de mare viteză ce va trece prin vestul ţării şi va uni Viena cu Constanţa, via Bucureşti. Proiectul pare paradoxal, în contextul în care, de ani de zile, Statul nu este în stare să facă investiţii de infrastructură minime pe calea ferată care leagă Banatul de Capitală. Pe relaţia Timişoara – Bucureşti sunt porţiuni în care trenul circulă cu 15 kilometri pe oră, din cauza stării infrastructurii. Sindicaliştii din domeniul feroviar spun că România e departe de un astfel de proiect, în condiţiile în care, în prezent, principala cale ferată care uneşte vestul ţării de Capitală are o infrastructură depăşită, fiind sectoare pe care se circulă extrem de greu şi că abia în ultima perioadă au mai început unele lucrări, dar timid, pe tronsoane cum ar fi Curtici – Ilia. Sindicaliştii mai spun că, raportat la felul în care se prezintă starea traseului Bucureşti -Timişoara, se poate spune că suntem foarte departe de acel proiect al trenului de mare viteză, care să unească vestul ţării de Capitală, pentru că se doreşte să se facă investiţii pe zona Culoarului IV feroviar paneuropean, care este extrem de importantă, dar nu se reuşeşte, de ani buni.