Antidot la DNA

Consilierii cer marjă de analiză de cel puţin trei zile la proiectele Consilliului Judeţean Timiş

Plen CJ TimisProbabil din cauza multiplelor descinderi şi acţiuni ale DNA şi a anchetei ce îl vizează pe preşedintele Consiliului Judeţean, consilierii judeţeni vor o marjă de studiu a proiectelor de hotărâre ce urmează a fi adoptate de către Consiliului Judeţean, pentru a fi studiate temeinic, din punct de vedere al legalităţii.

 

Proiecte studiate mult mai atent

Anchetele DNA au fost invocate recent de mai mulţi consilieri judeţeni din opoziţie ca unul dintre motivele pentru care conducerea Coinsiliului Judeţean trebuie să respecte legea şi să prezinte aleşilor proiectele de hotărâre pentru următoarea şedinţă de plen într-un interval de timp care să le permită acestora să le studieze temeinic, din punct de vedere al legalităţii, şi chiar să ceară opinia unor specialişti pe anumite probleme.

„Pentru că, după cum ştiţi, anumite instituţii sunt cu ochii pe noi, cum ar fi DNA şi ANI care îşi fac foarte bine datoria, solicităm ca toate proiectele de hotărâri care se produc în cadrul Consiliului Judeţean să apară la consilierii judeţeni cu trei zile înainte de data la care se ţine şedinţa de comisii. În acest fel avem timp să le studiem, să putem să ne informăm şi să ne consultăm cu colegii de la juridic sau cu alţi avocaţi, astfel încât în şedinţa de comisie să luăm decizii în cunoştinţă de cauză”, a fost „doleanţa” mai multor consilieri, care nu vor să mai fie puşi în situaţie ca, la întrunirile comisiilor sau chiar la şedinţa de plen să li se pună în faţă proiecte „la prima vedere”.

„Dacă primim rapoartele şi proiectele de hotărâre cu trei zile înainte putem să analizăm în comisii foarte bine materialele prezentate şi putem să votăm foarte rapid şi corect şi în plenul Consiliului Judeţean. Altfel în plen vor fi mereu discuţii interminabile pentru că aceste documente nu ne sunt puse la dispoziţie în timp util să le putem analiza. Acum cinci – şase ani am făcut un efort împreună cu aparatul tehnic să realizăm această chestiune şi lucrurile au mers bine”, au precizat aceiaşi consilieri judeţeni.

Consilierul judeţean liberal Liviu Borha, fost vicepreşedinte al CJ Timiş, spune că a cerut ca proiectele să fie văzute de consilieri cu cel puţin trei zile înainte de şedinţele comisiilor, ca să avem timp să le analizăm şi să votăm în cunoştinţă de cauză. „Poate este nevoie să analizăm şi să dicutăm cu un specialist anumite probleme juridice, contabile şi aşa mai departe, să ne facem o părere avizată. În acest fel, s-ar vota armonizat şi fără suspiciuni şi nedumeriri. Acum ne vin unele proiecte nu doar în ziua în care se întrunesc comisiile, dar unele le vedem prima oară chiar în şedinţa de plen, şi atunci putem cel mult să votăm pentru amânarea lor, pentru că nu suntem majoritari”, mai spune consilierul judeţean liberal Liviu Borha.

Probleme vechi, încă nerezolvate

Chestiunea proiectelor sosite pe ultima sută de metri nu este una nouă, şi a făcut obiectul unor discuţii şi controverse numeroase, atât la CJ Timiş, cât şi la Primăria Timişoara.

Problema era remarcată şi de ONG-uri, cu precădere în fosta administraţie locală timişoreană. De exemplu, Centrul pentru Resurse Juridice a inclus şi administraţia locală timişoreană în proiecte legate de urmărirea felului în care sunt puse în aplicare legislaţia şi bunele practici privind transparenţa decizională. Experţii acestui ONG au monitorizat aleatoriu şedinţe ale Consiliului Local Timişoara, constatând că, în plen, au fost prezentate proiecte de hotărâri ce nu respectau prevederile legale privind transparenţa decizională. În cadrul unei singure şedinţe, afirmau reprezentanţii CRJ au constatat au fost şedinţe la care au fost introduse suplimentar zece proiecte de hotărâre, la prima vedere, practică admisă doar în caz de extremă urgenţă, lucru care nu putea fi invocat pentru toate cele zece proiecte de hotărâre. „Suplimentarea ordinii de zi a şedinţelor Consiliilor Locale se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi”, specificau reprezentanţii CRJ.

Print Friendly, PDF & Email