Decizia primarului Timișoarei de a limita dreptul cetățenilor de a mansarda unele imobile este considerată de un consilier local P.D.L. drept o măsură intempestivă, care duce cu gândul la existența unor interese de natură imobiliară și la așteptările unei clientele politice.

P.D.L. propune dezbatere publică

Consilierul local democrat-liberal Simion Moșiu spune că grupul de consilieri locali ai P.D.L. este nemulțumit de pro­iectul supus dezbaterii în cea mai recentă ședință de plen a Consiliului Local Timișoara, privind limitarea, prin lege, a mansardării imobilelor din oraș. Proiectul a fost propus de pri­ma­rul Nicolae Robu, dar a fost retras intempestiv de pe ordi­nea de zi, după ce consilierii din Opoziție au formulat mai multe amendamente. Simion Moșiu susține că argumentele de natu­ră estetică invocate de edilul Ni­colae Robu sunt „total superfi­ciale și neserioase”, precizând că este necesară organizarea u­nei dezbateri publice pe acest subiect, la care să participe atât factorii de decizie de la nivel local, cât și reprezentanții cetă­țenilor. „Subiectul mansardă­rilor a generat discuții mai lungi decât cele pe marginea buge­tului. (…) Dar frumusețea este o chestiune relativă”, apreciază Simion Moșiu, adăugând că „ceea ce domnul Robu aprecia­ză a fi frumos s-a dovedit adesea discutabil”.

În acest moment în Timi­șoara există peste 408 blocuri mansardate, afirmă Simion Mo­șiu, iar a cataloga drept ineste­ti­ce toate aceste imobile, pentru ca­re autorizațiile de construcție au fost acordate de Primărie, este implicit o jignire la adresa arhi­tecților și inginerilor urbaniști.

„«Cârpăcelile» despre care vorbește domnul Robu sunt lo­cuințele unor oameni tineri, ca­re nu și-au permis o locuință mai scumpă, la marginea orașului”, adeclară Simion Moșiu. Acesta spune, în plus, că există avan­taje pe care mansardarea clă­dirilor le generează: lucrările de mansardare contribuie la eficien­tizarea energetică a blocurilor, lucru care ar facilita obținerea certificatelor de eficiență ener­getică, documente care au deve­nit obligatorii, prin lege, la tran­zacționarea oricărui imobil. În plus, efectuarea de lucrări de acest gen, care contribuie la re­abilitarea termică a imobilelor, poate acorda proprietarilor șan­sa de a fi scutiți de plata impo­zitelor pe o perioadă de șapte ani, în baza legii. „Mansardarea locuințelor ar putea contribui și la revigorarea pieței materiale­lor de construcții, a mobilierului și a tehnologiei înglobate pen­tru utilarea mansardelor”, apre­ciază Simion Moșiu.

Pe lista dezavantajelor figu­rează însă aglomerarea excesi­vă a zonelor de blocuri, genera­rea unei crize a locurilor de par­care, presiunea mică la alimen­tarea cu apă în blocurile supuse mansardării, dar și problemele ce țin de suprasolicitarea struc­turii de rezistență a clădirilor.

Maniera pompieristică în care a fost elaborat și supus spre dezbatere acest proiect, susține Simion Moșiu, ridică semne de întrebare referitoare la absența transparenței în co­municare a autorităților locale și la lipsa de viziune și de strate­gie pe termen mediu.

Proiecte-pilot

O alternativă, mai spune Simion Moșiu, ar fi derularea unui proiect-pilot, care pre­su­pune impunerea și respectarea unor standarde de reabilitare a unor blocuri de patru etaje, prin optarea pentru un anumit stil arhitectural și pentru o anume cromatică. O altă variantă luată în calcul de către reprezen­tanții grupului de consilieri lo­cali ai P.D.L. este realizarea unor blocuri, deasupra cărora să fie montate panouri solare sau grădini, ca surse alterna­tive de energie verde. „Nu pu­tem însă opri dezvoltarea ora­șului pe motiv că mie nu îmi pla­ce. Acesta nu este un argu­ment”, a punctat Simion Moșiu, care a opinat și că este posibil să existe în cauză interese de natură imobiliară și să existe clientelă de partid și companii care sunt pregătite să vândă, la un preț mai mare. „Nu există interes să se facă lucrurile acestea clar și la lumina zilei”, acuză Simion Moșiu. Acesta s-a arătat nemulțumit și de for­mulările ambigue din proiectul referitor la impunerea de re­stricții în ce privește mansar­darea clădirilor: „Totul e inter­pretabil și relativ”,a apreciat Moșiu, chestionându-se asupra înțelesului exact al noțiunilor de „proximitate” sau de „frumos/nefrumos”.

Mansardarea, mărul discordiei în plenul Consiliului Local

La ultima ședință de plen, de săptămâna tecută, consilierii locali au discutat în contradic­toriu mai mult de jumătate de oră pe un proiect de hotărâre generat de atitudinea Primăriei față de mansardări. „Trebuie să ținem la aspectul orașului nos­tru și să nu mai permitem să se construiască orice și oricum. Ne-am bucura să vedem in­ves­titori privați care construiesc cât mai multe locuințe, dar prin construcții serioase, prin con­strucții făcute conform stan­dar­delor arhitecturale pe care trebuie să le aibă un oraș cu pre­tenții cum este Timișoa­ra”, declara Nicolae Robu.

Probabil, în urma acestei poziții a și apărut proiectul de hotărâre privind realizarea lu­crărilor de mansardare a blocu­rilor de locuințe din Timișoara, care prevede că se permite executarea lucrărilor de man­sardare, la blocurile construite înainte de 1990, doar în cazurile situate în adiacența blocurilor deja mansardate și la blocuri parțial mansardate.

Totuși, la votul din plen, intențiile conducerii Primăriei nu au fost materializate pentru că, în mod atipic, un amen­da­ment al consilierilor Opoziției, făcut de consilierul local P.N.­Ț.C.D. Bogdan Herzog, a fost adoptat de majoritatea consi­lierilor, și din Opoziție, și de cei ai Puterii. Bogdan Herzog a propus să se permită mansar­darea doar în cazurile în care această acțiune nu ar intra în contradicție cu aspectul general al zonei și să nu se permită mansardarea parțială a blocu­rilor.  Nemulțumit, primarul Nicolae Robu le-a transmis consilierilor că ar fi mai bine să respingă proiectul în ansamblu pentru că prevederea cu „as­pectul general al zonei” lasă loc la ambiguități și, ulterior, pro­iectul a fost retras de pe ordi­nea de zi.

Astfel, potrivit conducerii Primăriei, acesta va fi repus pe ordinea de zi la o ședință viitoa­re, în forma în care a fost pre­zentat și la această ședință de plen, adică fără amendamente, deși acestea au fost aprobate de consilieri.

Noile proiecte prevăd și reabilitarea termică

Fără să mai aibă am­ploa­rea de dinainte de 2009, pro­cesul de mansardare a blo­curilor construite la Timișoara înainte de 1989 a avut, totuși, continuitate la Timișoara. Pa­tru solicitări noi pentru astfel de proiecte au fost depuse în ultimele săptămâni la Primă­rie, pentru blocuri de pe stră­zile Liniștei, Constantin cel Mare, Topologului și pe In­tra­rea Sunetului, toate pri­mind autorizație de construcție.

În toate aceste cazuri, pro­iectele prevăd și reabilita­rea termică a blocului, rezul­tând în urma mansardării un bloc în regim de înălțime sub­sol plus parte plus patru etaje plus mansardă, cu patru apar­tamente la mansardă, pe spații cuprinse între 230 și 270 de metri pătrați, ceea ce înseam­nă peste 50 de metri pătrați pentru fiecare apartament obținut. În urma înțelegerilor cu asociațiile de locatari care au cedat constructorului aco­perișul, proiectele prevăd și tencuiala decorativă a blocului, și reparații la fațadele laterale, frontală și posterioară.