Consilier local: „Ceasul Floral și Ceasul Florilor ar putea consolida reputația Timișoarei de oraș al florilor”

Ceas floral Timisoara 2015 Foto PNL TimisAplecarea către o politică a frumosului ar putea aduce beneficii Timișoarei, este de părere un consilier local PNL. Care atenţionează asupra avantajelor pe care le-ar putea genera unele obiective, dacă ar exista interes și susținere financiară pentru punerea lor în valoare. De exemplu, Ceasul Floral, lăsat de izbelişte, și un posibil Ceas al Florilor.

 

Ceasul floral, loc de reclamă şi depozit pentru unelte

Consilierul local PNL Simion Moșiu se declară nemulţumit de modul defectuos în care sunt întreținute, în Timișoara, o parte dintre obiectivele care, dacă ar beneficia de atenția cuvenită, ar putea deveni veritabile simboluri ale orașului. Apreciind că, pe lângă interesul pe care îl suscită politicul, nivelul de cultură și de civilizație al unui oraș este conferit și de modul în care cetățenii săi și factorii de decizie se raportează la „politica frumosului”.

Mizerie la ceasul floral Timisoara (2) Foto PNL TimisUnul dintre aceste obiective este Ceasul Floral, realizat în anii '70, și care a fost lăsat, în ultimii ani, într-o stare de uitare nemeritată. Simion Moșiu este de părere că, dacă acestuia i s-ar acorda atenția cuvenită, ar putea deveni un punct de interes turistic. În acest moment, însă, spune Simion Moșiu, frontispiciul ceasului oferă un spațiu generos pentru expunerea unor însemne publicitare pentru Elba, iar subsolul, transformat în spațiu de depozitare, adăpostește unelte ale angajaților Horticulturii, care se ocupă și de întreținerea cadranului acestuia. Și aceasta în vreme ce, de mulți ani încoace, mecanismul ceasului – o realizare, raportat la nivelul tehnicii anilor '70 – este nefuncțional.

Simion Moșiu apreciază că, beneficiind de sprijin financiar din partea societății care își face publicitate pe frontonul ceasului, Ceasul Floral ar putea fi întreținut, ar putea fi refăcut soclul acestuia și reparat mecanismul. Cu atât mai mult cu cât, spune el, nu există certitudini asupra faptului că respectiva firmă ar plăti Municipalității pentru a-și face reclamă în acel loc.

În ceea ce privește costurile de întreținere ale Ceasului Floral, Simion Moșiu declară că valoarea anuală a lucrărilor efectuate de către reprezentanții Horticultura SA se ridică la aproximativ 8.000 de euro. Referindu-se la modul în care ar putea fi recuperați măcar o parte din acești bani, apreciază că valorificarea spațiului de dedesubtul Ceasului Floral – acolo unde în trecut a funcționat o cofetărie –, precum și o eventuală terasă care să funcționeze în proximitatea acestuia ar putea reprezenta posibile soluții. „Ceasul ar putea să fie valoros și din punct de vedere acustic, iar cadranul ar putea fi luminat”, mai propune consilierul local, adăugând că ar putea fi utilizate în acest scop led-uri, ce ar putea fi controlate printr-un sistem GPS.

Pentru repararea mecanismului ceasului, mai spune Simion Moşiu, ar fi necesară o investiție de câteva mii de euro. „Există firme în România capabile să refacă acest mecanism”, spune consilierul local, apreciind că ar fi oportun ca Primăria să facă o întâmpinare către Elba, beneficiara spațiului publicitar de pe frontispiciul ceasului, care, investind în acest obiectiv, ar putea să își îndeplinească o datorie morală față de oraș.

Evocând modul în care în alte orașe ale lumii sunt valorificate astfel de obiective cu potențial turistic, Simion Moșiu a oferit exemplul Genevei. Unde există un ceas floral funcțional din anul 1855, al cărui secundar are o lungime de 2,5 metri. „La Geneva, din acel loc încep acolo toate traseele turistice”, mai spune Simion Moșiu, potrivit căruia același lucru s-ar putea întâmpla și în Timișoara.  

Simion Moșiu a informat că intenționează să depună, cel mai probabil în august, un proiect de hotărâre de Consiliu Local, astfel încât obiectivul să poată beneficia de o alocare de fonduri la rectificarea bugetară estimată să aibă loc în toamnă.

O propunere inedită: un ceas care să „înflorească” în funcție de momentele zilei

Simion Mosiu semiprofil Foto PDL TimisO altă propunere menită să sporească gradul de atractivitate turistică al Timișoarei vizează realizarea unui Ceas al Florilor, care să țină cont de particularitățile specifice ale unor specii de plante de a-și deschide corola în funcție de diversele momente ale zilei. Ideea, precizează Simion Moșiu, i-ar fi venit după ce a aflat, dintr-o lucrare a botanistului suedez Carl von Linné, despre ritmurile cotidiene de deschidere ale unor specii floricole, în funcție de diferitele momente ale zilei. Prin realizarea, într-unul din parcurile orașului sau pe peluza din fața Muzeului Banatului, a unui astfel de Ceas al Florilor – pe al cărui cadran să fie amplasate flori care să își deschidă corola în funcție de diferitele momente ale zilei –, Timişoara nu ar face decât să își confirme și onoreze reputația de Oraș al Florilor, dobândită la începutul secolului trecut. Consilierul local crede că acesta ar fi și un mod de a proba asumarea unei continuități în ceea ce privește tradiția Timișoarei.

În plus, această propunere, care s-ar putea transforma și ea, în perspectivă, într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local, se constituie și într-o provocare adresată Asociației Peisagiștilor și factorilor responsabili de acest domeniu din administrația publică locală. „Nu e un proiect a cărui realizare să presupună ani. Există specialiști care ar putea realiza ceasul într-un timp scurt, dacă dorința va învinge orgoliul”, este de părere Simion Moșiu. Precizând și că ar fi vorba despre o premieră în România, a cărei materializare nu ar presupune, cel mai probabil, o investiție mai mare de 8.000 de euro. De altfel, Simion Moșiu a prezentat și o listă cu o serie de plante autohtone care ar putea fi plasate pe cadranul viitorului Ceas al Florilor, care își deschid succesiv corola, acoperind durata întregii zile, începând cu primele ore ale dimineții, până târziu în noapte: „La ora 5 dimineața își deschid florile dovleacul și macul, la ora 6 – păpădia, cicoarea și susaiul, la ora 7 – podbalul și luceafărul, la ora 8 – calea calului, la ora 10 – măcrișul iepurelui, între orele 11 și 12 – plămânărica și laurul. Apoi urmează florile de amiază: la ora 13 – zorelele, la ora 16 – barba împăratului, pe la orele 17- 18 – primula, la ora 19 – opaița, la ora 20 – regina nopții. Și tot în jur de ora 20 se poate observa un maxim de parfum al mușcatelor. Iar la ora 21 este o plantă care se numește Silene nutans”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis