Colectarea selectivă a deşeurilor, tot punct nevralgic la Timişoara

gunoaieDeşi cantităţile de deşeuri generate în Timişoara cresc de la an la an, deşeurile colectate selectiv rămân la o proporţie modestă. Timişoara se încadrează, din acest punct de vedere, în tendinţa naţională, care poate face ca România să fie supusă unor sancţiuni extrem de dure de către organismele de specialitate ale UE.

 

Doar 15% din deşeurile Timişoarei, colectate separat

Conform evidenţelor Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, în 2015 de la populaţie s-au colectat, transportat şi depozitat 66.268,84 de tone de deşeuri – de la agenţi economici ,18.021,34 de tone de gunoi, iar din pieţele oraşului, 583,36 de tone de deşeuri.

Ca urmare a implementării sistemului de colectare duală a deşeurilor, au fost colectate şi 11.506,38 de tone materiale reciclabile, din care 5.703,09 tone hârtie, 5.361,29 de tone materiale plastice, 331,18 tone sticlă, 25,93 de tone metal şi 84,89 tone de deşeuri electrice şi anvelope. Din totalul de materiale reciclabile colectate, au fost valorificate (energetic sau prin reciclare) 4.204,15 tone de hârtie, 3.892,93 de tone de materiale plastice, 349,58 de tone de sticlă, 25,67 de tone de metal, 39,83 de tone DEEE şi 47,28 de tone anvelope.

Ca atare, procentul de colectare duală rămâne destul de redus, de 15%-20%, această tendinţă fiind una naţională, şi o parte din reproşuri pentru persistenţa acestui procentaj redus se îndreaptă în continuare către asociaţiile de locatari.

„Este vorba despre educaţie. Dacă nu există această concepţie indusă la nivelul cetăţenilor, că trebuie să selecteze din gunoi materialele reciclabile, lucrurile se vor schimba foarte greu. Pe de altă parte, trebuie luate măsuri eficiente împotriva celor care nu respectă aceste prevederi legate de colectarea separată. Dacă Primăria vine şi amendează asociaţiile de locatari, nu se schimbă nimic. Sancţiunile trebuie date individual, la nivelul celor care refuză să se conformeze”, spune preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari, Petru Olariu.

O problemă extinsă

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, realizat de către Consiliul Judeţean Timiş, venitul populaţiei are o importanţă semnificativă în generarea deşeurilor. În general, nivelul ridicat de trai şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor. Zonele rurale din generează între 0,3 – 0,4 kilograme pe zi, în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kilograme pe zi.

Se estimează că fiecare timişean produce, în medie, peste 270 de kilograme de deşeuri pe an. În plus, în judeţ nu se colectează separat deşeurile menajere periculoase. Acestea sunt amestecate cu deşeurile solide municipale – acizi, pesticide, tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur, uleiuri şi grăsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini, detergenţi care conţin substan­ţe periculoase, medicamente citotoxice şi citostatice, precum şi baterii şi acumulatori. Cantităţile estimate de deşeuri periculoase menajere, în Timiş, sunt de 2,5 kilograme pe persoană pe an în mediul urban şi 1,5 kilograme pe persoană, pe an, în mediul rural.

Nu în ultimul rând, o problemă care le dă de furcă autorităţilor de mediu sunt rampele de gunoi ilegale, care apar atât în zonele mărginaşe ale Timişoarei, cât şi în comunele limitrofe. Şi, deşi sunt prevăzute amenzi între 10.000 şi 20.000 de lei pentru persoanele juridice care depun deşeuri pe astfel de rampe, şi între 1.000 şi 2.000 de lei, pentru persoanele fizice, este destul de greu să fie prinşi asupra faptului cei care duc gunoiul în astfel de locuri neautorizate.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro