Foto: Modernism.ro

Galeria Jecza organizează sâmbătă, 2 februarie, de la ora 19, vernisajul expoziției 1965-1975 a artistului plastic Ciprian Radovan.

Expoziția 1965-1975 reia traseul a două momente semnificative din creația artistului Ciprian Radovan, transmit reprezentanţii Galeriei Jecza.

Primul „valorifică un moment bine determinat al nonfigurativului elaborat de Ciprian Radovan, când ieșirea din bidimensional a luat forma unei instalații ample cu caracter ambiental. Numită de artist «ambianță pshihocromă», această instalație integrativă genera o percepție cromatic-optică variabilă în funcție de poziția privitorului.”

Paralel, expoziția propune, în premieră, după mai bine de 50 de ani, exercițiile și experimentele formale pe care artistul le-a parcurs în perioada anilor 1966 -1968, realizate în tehnica monotipului. „Folosind, drept suport, sticla sau stratul de săpun, aceste tatonări sondau mijloace de expresie situate dincolo de limitele picturalului, mijloc de expresie la care artistul recurgea în mod predilect”, explică Maria Oroşan-Telea. Mărturie a unor preocupări manifeste și în opera altor artiști ai generației, ca Roman Cotoșman sau Paul Neagu, mai spune ea, exercițiul monotipurilor a pus o amprentă distinctă asupra respectivei perioade, probând amploarea căutărilor prin care artiștii generației tentau abordarea artei. Monotipurile informale din 1966 au intrat în preselecția pentru Bienala Tinerilor Artiști de la Paris, iar cele din 1968, având un vizibil caracter gestualist, nu au fost expuse nici în perioada în care au fost realizate, nici în alte expoziții retrospective.

Expoziția 1965-1975, care va sta deschisă în perioada 2 februarie-29 martie, se înscrie în procesul asumat de către Galeria Jecza de recuperare a practicilor inovative abordate de artiștii timișoreni în deceniile 6 – 8, perioadă în care în Timișoara se experimentau forme de artă ce vor modifica câmpul artelor vizuale românești.

Pictorul şi criticul de artă Ciprian Radovan, născut în 1939, este, începând cu anii 70, unul dintre animatorii majori ai artei timișorene.

A făcut studii inițiale de pictură și desen cu maestrul Julius Podlipny, la care a renunțat, însă, în favoarea cercetării științifice, dar fără a abandona creația. Debutul său expozițional a avut loc în 1962. Din 1966 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici. A fost prieten cu Diet Sayler, Paul Neagu, Roman Cotoșman şi Sorin Titel.

Începând cu 1962 participă la peste 300 de expoziții, între care saloanele anuale ale Uniunii Artiştilor Plastici din Timișoara, expoziții naționale de pictură şi grafică, expoziții de grup și expoziții reprezentative ale Filialei Timișoara, în țară și în străinătate.