„Ciorovăiala” pentru teren a unor localităţi timişene, posibilă sursă de procese la CEDO

DosareInterpelat pe tema întârzierii cu care se derulează plata pentru exproprierile efectuate pentru unele segmente de autostradă Ministerul Transporturilor dă vina, printre altele, pe proverbialele certuri pentru teren care generează de ani de zile litigii în Timiş, aglomerând nejustificat instanţele. Neînţelegerile legate de grăniţuirea unor localităţi pot genera însă în acest caz procese cu despăgubiri usturătoare pentru stat.

 

Despăgubiri aprobate, blocate din cauza proceselor legate de graniţe

Recent Ministerul Transporturilor a fost interpelat pe teama întârzierii cu care se realizează despăgubirile pentru exproprierile aferente tronsonului de autostradă Lugoj – Deva.

Ministerul Transporturilor susţine că o parte din vina pentru tergiversare le revine şi unor localităţi din Timiş care au blocat procesul de despăgubire din cauza neînţelegerilor cu privire la grăniţuire. Astfel, pentru tronsonul de autostradă Lugoj – Dumbrava, din segmentul Lugoj – Deva, Ministerul Transporturilor spune că Decizia de expropriere a fost emisă în 3 mai 2012, şi că, teoretic, încă de atunci se puteau da despăgubirile cuvenite proprietarilor care au fost expropriaţi.

Acest lucru nu a fost posibil din cauza neînţelegerilor legate de terenuri între două Primării. „Procedura de expropriere nu a continuat întrucât între Primăria Coşteiu şi Primăria Lugoj a existat un litigiu pentru stabilirea limitei administrative şi a planurilor parcelare. Lucrările de cadastru s-au putut relua abia după finalizarea litigiului, când s-au definitivat planurile parcelare şi limita teritoriilor administrative ale localităţilor Lugoj şi Coşteiu, în urma cărora a fost necesară promovarea unui nou proiect de hotărâre de guvern de expropriere, cu modificarea anexei cu proprietarii”, au menţionat oficialii Ministerului Transporturilor.

Cu hotarele în instanţă

În acest caz, ciorovăiala judiciară între cele două Primării ar putea fi un prilej pentru ca proprietarii care nici acum nu şi-au primit banii să acţioneze în judecată statul român la CEDO. Şi să obţină şi despăgubiri pentru această perioadă în care au fost nevoiţi să-şi aştepte banii cuveniţi pentru proprietatea lor din cauza neînţelegerilor legate de „zestrea funciară” a unor primării.

„Mai sunt şi acum procese pentru delimitarea limitelor unor localităţi din Timiş şi, după ce se rezolvă toate problemele legate de procesul electoral, voi face din finalizarea acestor dispute o prioritate”, ne-a declarat prefectul Mircea Băcală.

În Timiş sunt zeci de localităţi care îşi dispută de ani de zile în instanţă câteva hectare situate la limita de demarcare cu unităţile administrative-teritoriale vecine.

Pentru a se ajuta “înţelegerile amiabile”, încă din 2012, la Prefectura Timiş, s-au constitut  comisii de mediere a divergenţelor unităţilor administrative-teritoriale ale judeţului. Totuşi, se pare că în multe cazuri spiritele s-au dovedit a fi foarte inflamate şi nu s-a putut ajunge nicicum la o soluţie amiabilă. Aşa se face că, potrivit Prefecturii Timiş, în urma medierilor, 25 de diferende între unităţi administrative-teritoriale din Timiş nu au putut fi rezolvate, urmând să se pronunţe instanţa de contencios administrativ. În urma acestei situaţii, Prefectura Timiş a înregistrat la instanţa de contencios-administrativ 26 de acţiuni, solicitând pronunţarea unor hotărâri prin care să se stabilească limita de hotar între unităţile administrativ teritoriale în litigiu.

E oarecum hilar faptul că grăniţuiri cunoscute foarte bine la nivel local, care ar trebui rezolvate prin înţelegeri locale, ajung, în acest fel, să fie tranşate de la distanţă de instanţă. În plus, în multe cazuri, rezolvarea unui astfel de litigiu în favoarea unei unităţi administrative poate fi o chestiune de noroc pentru că, într-un caz, pot fi găsite acte care să dovedească justeţea revendicării fâşiei de pământ, însă în unele cazuri, chiar dacă o localitate are dreptul să revendice o anumită suprafaţă de teren aflată în dispută cu comuna vecină, inexistenţa documentelor, fac ca acest drept să nu poată fi recunoscut în instanţă.

Din cele 26 de acţiuni ajunse în instanţă, care nu au putut fi rezolvate prin simpla mediere, 25 reprezintă cereri pentru stabilirea hotarului între unităţi administrativ-teritoriale din cadrul judeţului şi una între judeţele Timiş şi Arad, respectiv între comuna Secaş din Timiş şi comuna Şistarovăţ, din judeţul Arad.

Print Friendly, PDF & Email