Cine îşi asumă vulnerabilizarea MAI?

Melania-CInceaDe când a izbucnit scandalul Duicu, nu am auzit pronunţat numele Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă. Deşi în scandal apar numele şefului Poliţiei Române, al unui chestor de la vârful MAI şi al unui şef de Poliţie judeţeană, cu pretenţii de urcare în ierarhie. Şi deşi această structură a MAI are obligaţia să asigure protecţia cadrelor MAI, să prevină actele de corupţie, de crimă organizată în care angajaţi MAI ar putea fi atraşi ori pe care le-ar putea proteja şi dezvolta.

Trei luni de zile a făcut fostul preşedinte al PSD şi al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, lob­by intens pentru ca prietenul său, şeful Poliţiei Mehedinţi, Ştefan Ponea, să ajungă, via premierul Victor Ponta – ara­tă referatul DNA –, într-un post la vârful Poliţiei Ro­mâne. Dar asta numai după ce, în baza aceluiaşi lob­by, i-ar fi fost asigurată şi nevestei prietenului, Elisabeta Ponea, numirea într-o funcţie de con­ducere – în topul prefe­rinţelor familiale fiind şefia unei direcţii din DNA. În referatul procurorilor anticorupţie apare şi numele ches­torului Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, manţionat ca fiind chemat la Guvern “la soli­citarea primului-ministru”, pentru rezolvarea dolean­ţei baronului de Mehedinţi. În acelaşi referat apare şi numele chestorului Doru Dumitrescu, subsecretar de stat în Interne – din discuţii, deloc străin de problemă.

Potrivit atribuţiunilor de serviciu, Departamentul de Informaţii şi Protec­ţie Internă – structură care desfăşoară ac­ti­vităţi de informaţii şi protecţie internă, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa siguran­ţei naţionale privind misiunile, personalul şi informaţiile clasificate în cadrul ministerului” –, ar fi trebuit să fi ştiut de­spre acest caz şi să fi luat măsuri să nu se ajungă aici. Adică, să nu se ajungă în situaţia în care primul-ministru îl cheamă la Guvern pe şeful Poliţiei Române, ca să-i ungă în funcţii mari, din instituţii importante ale statului, prieteni ai unuia dintre baronii partidului.

A ştiut DIPI despre aceste discuţii alunecate în sfera penalului? Dacă nu a ştiut, e grav. Dacă a ştiut şi a tăcut, e şi mai grav. Dacă a ştiut, a vorbit, informaţia a rămas blocată la MAI, iar cei din DIPI nu au tras semnalul de alarmă, e cât se poate de grav. Nu am auzit, însă, nici despre demisii, nici despre destituiri la nivelul acestei struc­turi. Ca de altfel, după niciun scandal de corupţie care a zguduit MAI-ul sau vreo structură a Inter­nelor. Uneori, cazuri care au implicat un nu­măr mare de oameni ai legii, de infracţiuni şi un mod de operare ce dădea impresia unui grup infracţional bine şi nu în­chegat cu câteva zile înainte de a fi destruc­tu­rat. Sau “cazul Şo­ric”, în care a trebuit să se producă un asasinat, cu iz mafiot, pentru a se afla că şeful unei Poliţii judeţene este implicat într-un concubinaj poliţisto-cămătar. Ori“Cazul Mironescu”, secretar general al MAI, arestat într-un dosar de corupţie la puţin timp de la numire. Ori scandalul de corupţie din serviciile speciale ale Internelor, când  şeful DGIPI (pe atunci), Cornel Şerban, împreună cu un şef din DGA, Petre Pitcovici, erau reţi­nuţi, la câteva zile de la numire, într-un dosar de corupţie. Iar lista poate rămâne deschisă.

După scandalul Duicu – de fapt, nici după scandalul Duicu –, DIPI nu a avut nimic de comunicat. Conducerea MAI, instituţie din care face parte DIPI, tace. Pre­mierul Victor Ponta care, din decembrie 2012, numeşte personal conducerea acestei insti­tuţii, tace şi el – în cazul d-lui Ponta, date fiind informaţiile din referatul DNA, tăcerea fiind previzibilă.

Nu i se pare, însă, nimănui că aruncarea MAI şi a Poliţiei Române – institu­ţii care fac parte din sistemul de securitate na­ţio­nală – în mocirla unui scandal de corupţie le vulnerabilizează? Îşi asumă cineva  respon­sabili­ta­­tea pentru ceea ce implică o instituţie vulnerabilizată? 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS