Cine îi trage cheiţa lui Sebastian Ghiţă?

După fuga din ţară a lui Sebastian Ghiţă şi ulterioarele ieşiri în decor, acesta pare un fel de Frankenstein al sistemului de informaţii din România, scăpat de sub controlul „părinţilor” săi, exact datorită puterii pe care i-au dat-o în mod iresponsabil, şi, posibil, ajuns, în ultimii doi ani, sub altă tutelă.

 

Decembrie 2016. În noaptea de 19 decembrie 2016, după ce participase la o chermeză a SRI, Sebastian Ghiţă, care tocmai îşi pierduse calitatea de deputat PSD şi, implicit, imunitatea parlamentară, scăpa de sub observaţia echipajului de filaj al Direcţiei de Operaţiuni Speciale. Două zile mai târziu, se anunţa oficial fuga sa din ţară. La mai mult de doi ani de atunci, nu se ştie oficial nici cum, nici pe unde, nici cu ajutorul cui a fugit din ţară. Pentru fuga din ţară a unui inculpat care avea interdicţie de părăsire a ţării vinovaţi nu există, nici măcar pentru neglijenţă în serviciu, dacă nu pentru favorizarea infractorului.

Ianuarie 2017. Televiziunea deja urmăritului internaţional Sebastian Ghiţă – inclus, la acea dată, de Europol pe lista celor mai căutaţi infractori fugari din Europa –  începuse să difuzeze o serie de înregistrări; toate indicau o strategie bine gândită, ce a avut ca menire decapitarea “binomului”.  Un indiciu că era vorba de un plan erau probele aduse în discuţie, adunate şi păstrate profesionist, care nu vorbeau despre o acţiune de amator. Un alt indiciu a fost modul în care au fost prezentate: de la o înregistrare la alta, se acutiza gravitatea informaţiilor devoalate. (Despre acest caz, detalii aici.) Punctul culminant l-a reprezentat ultima înregistrare în care vorbea despre concediile în care ar fi fost cu prim-adjunctul SRI, generalul Florian Coldea, pe care i le-ar fi plătit şi ale căror urme ar fi fost şterse cu facturi false. Interesant, acuzaţiile lui Sebastian.

La câteva zile, decapitarea unei părţi a binomului era bifată. După 12 ani de activitate la vârful SRI, generalul Coldea era tras pe linie moartă. Şi asta deşi SRI transmitea că nu a găsit „elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare”. Cu alte cuvinte, şeful operativ al SRI a fost lucrat operativ şi scos din joc de un urmărit internaţional. Sau prin intermediul lui. O “lucrătură” despre care conducerea şi structurile de protecţie internă serviciului nu au avut informaţii sau, dacă le-au avut, nu i-a interesat. Situaţie care ar mai fi impus şi alte demisii sau treceri în rezervă. Şi explicaţii din partea fostului şef al SRI, George Maior. De ce a fost forţată trecerea în rezervă doar a lui Florian Coldea, deşi, ni se spunea, este nevinovat?, este o întrebare rămasă fără răspuns. Ghiţă – sau altcineva? – mai avea de lucru…

Aprilie 2017. Opinia publică afla, oficial, că Sebastian Ghiţă este în Serbia, principalul aliat al Rusiei în Europa – unde fusese prins cu acte falsificate. Poliţia Română nu a fost capabilă să-l prindă, la fel, nici cea de Frontieră nu fusese capabilă să-l oprească să părăsească ţara. Ancheta s-a terminat, câteva luni mai târziu, cu happy-end pentru Ghiţă, după ce acesta a făcut o donaţie caritabilă de aproximativ 10.000 de euro. Apoi, în august 2018 s-a mai eliberat de o grijă: solicitarea de extrădare în România a fost respinsă de autorităţile sârbe.

Între timp, Puterea de la Bucureşti luptă cu duşmani imaginari, printre care, statul paralel. Ca o paranteză, semnificativă, tema democrației populare atacată de statul paralel – spune jurnalistul Marian Voicu, autorul volumului Matrioşka municinoşilor. Fake news, manipulare, populism, apărut la Humanitas – s-a regăsit încă din 2013 în discursul lui Vladimir Putin, rostit la Clubul Valdai, „un adevărat îndreptar al dezinformării și propagandei împotriva Vestului”, în care acesta trasase liniile de forță ale viitorului război informațional. Preluarea temei de către regimul PSD-ALDE nu pare întâmplătoare. Revenind, în iulie 2018, Puterea şi avocaţii penalilor, plantaţi în poziţii-cheie ale statului, reuşesc să o dizloce pe Laura Codruţa Kovesi de la DNA, revocându-i mandatul de procuror-şef. Ghiţă – sau altcineva? – mai avea de lucru, însă…

Decembrie 2018. Sebastian Ghiţă anunţa că a făcut plângere penală pe numele Laurei Codruţa Kovesi, la nou înfiinţata şi controversata Secţie de investigare a infracţiunilor din Justiţie, condusă de Adina Florea, procurorul care trebuia să îi ia locul dnei Kovesi la DNA. La finalul lui 2018, Sebastian Ghiţă acuză fostul procuror-şef al DNA că a luat bani de la el, pentru a-l aduce în ţară, în 2011, pe urmăritul internaţional Nicolae Popa, condamnat pentru marele jaf, FNI – afacere de pe urma căreia au rămas păgubiţi 155.000 de oameni, pe care Statul trebuie îi despăgubească cu 341 de milioane de lei.

Ianuarie 2019. Sebastian Ghiţă anunţă că a obţinut statut de azilant politic. Se întâmpla la câteva zile după ce se întâlnise la Belgrad, „la un şpriţ” cu alţi doi moguli de presă, Cozmin Guşă şi Dan Andronic, pentru a discuta despre… problemele din media din România. Vizită ce a avut loc exact în perioada în care la Belgrad se aflau Vladimir Putin şi camarila sa, beneficiari ai unei primiri grandioase: zeci de mii de oameni au fost aduşi din ţară şi mobilizaţi de partidul președintelui Aleksandr Vučić și de organizațiii proruse, pentru a-l întâmpina pe Putin.

Februarie 2019. Secția Specială de Investigare a procurorilor – înfiinţată, în noiembrie 2018, de Tudorel Toader & comp. ca armă de cuminţire sau şantaj a procurorilor care mai au curajul să intre peste afacerile oamenilor Puterii şi ale susţinătorilor acestora – o cheamă la audieri pe Lauda Codruţa Kovesi şi o pune sub acuzare exact în ziua în care ar fi trebuit să plece la Bruxelles pentru a participa la procedura de selecție pentru pentru funcția de procuror-șef european. Asta, deşi Poliţia Română dăduse un comunicat în care îl contrazice pe Sebastian Ghiţă, precizând că procedura de achiziţie a serviciilor de transport aerian pentru aducerea în ţară a lui Popa a fost derulată şi plătită de Ministerul de Interne. Intenţia de a-i bloca Laurei Codruţa Kovesi numirea în funcţia de procuror-şef european este, deci, străvezie.

Întrebarea-corolar este cine îi trage cheiţa lui Sebastian Ghiţă, punându-l să arunce petarde, după un plan ce pare pregătit minuţios? Şi care este punctul culminant al strategiei sau al misiunii lui Sebastian Ghiţă? Ajuns dintr-un absolvent mediocru al unei facultăţi de Management în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti şi un om de afaceri din provincie, direct pe orbita politicii mari, de-a dreapta staff-ului PSD. Propulsat apoi în poziţia influentă de membru al Comisiei parlamentare de Control al SRI şi în cea de patron sau dirijor din umbră al unor afaceri de milioane de euro din contracte cu statul, afaceri cu SRI. Un fel de Frankenstein al sistemului, scăpat acum de sub controlul „părinţilor” săi, prin puterea pe care aceştia i-au dat-o în mod iresponsabil şi, posibil, ajuns, între timp, sub tutela altora.

 

Articol publicat şi în Revista 22 şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS