În plin sezon al ambroziei, la Timişoara se observă un alt efect secundar nedorit al dării spre administrare a cimitirelor orăşeneşti către firme private. Astfel, raportat la amenzile date de Poliţia Locală, o parte din cimitirele Timişoarei au devenit un fel de culturi intensive de ambrozie.

Cruci care nu se mai văd din bălării

Deşi încă din momentul preluării cimitirelor din Timişoara de către firme private se dădeau asigurări că se vor face lucrări periodice de întreţinere, ultimele controale făcute de Poliţia Locală relevă faptul că o parte din cimitirele din Timişoara au devenit surse de polen de ambrozie. Asta, din cauza bălăriilor crescute în spaţiile dintre morminte, existând cimitire în care crucile nu se mai văd, din cauza buruienilor.

Din cele 11 amenzi date în Timişoara, în ultima săptămână, pentru ambrozia lăsată să crească intensiv, jumătate au fost aplicate firmelor administratoare ale cimitirelor din Calea Șagului, calea Buziașului, strada Stuparilor și strada Ovidiu Balea. Poliţiştilor locali au iniţiat controale în urma unui „val” de sesizări venite de la timișorenii alergici la ambrozie.

Consilierul local PNL Simion Moşiu spune că, din punctul său de 11dere, administrarea cimitirelor ar fi trebuit să rămână la Primărie. Întâi, pentru că ar fi adus mult mai mulţi bani la bugetul local decât prin aceste taxe fixe plătite anual. „Apoi, faptul că acum creşte ambrozie în neştire prin cimitire spune multe despre felul gospodăririi. Probabil se merge pe ideea că, dacă se plăteşte acea taxă, nu trebuie să se mai facă curăţenie sau lucrări de întreţinere. Trebuie văzut şi dacă în caietul de sarcini erau cuprinse aceste lucrări, pentru că s-ar putea să avem surprize”, mai spune Simion Moşiu.

Mai puţini bani, de la an la an

Anul trecut, se constata, inclusiv în Consiliul Local, că, deşi în multe oraşe mari administrarea cimitirelor se dovedeşte a fi o sursă importantă de venituri pentru bugetul local, la Timişoara nu s-a găsit formula câştigătoare, mergându-se pe o variantă împământenită în fosta administraţie – respectiv, concesionarea marilor cimitire din oraş. Asta, în condiţiile în care mai mulţi consilieri locali consideră că Municipalitatea ar fi trebuit să şi le păstreze în administrare directă.

O dovadă în acest sens este faptul că, în pofida indexărilor în raport cu rata inflaţiei, adică a creşterilor periodice a cuantumului serviciilor funerare, percepute de firmele administratoare, banii care s-au încasat la bugetul local de la aceste firme concesionare s-au împuţinat de la an la an. Aceasta în condiţiile în care chiar şi numărul înhumărilor, deci şi al serviciilor aferente, a crescut.  Cifrele vorbesc de la sine.

În anul 2014 au fost înhumaţi 1.657 de decedaţi. Pentru concesionare şi reconcesionare locuri de veci în cimitire s-a depus în contul Primăriei suma de 940.642 de lei. Pentru plata permiselor de lucru a construcţiilor funerare din cimitire s-a depus în contul Primăriei suma de 15.146,91 lei inclusiv TVA. Totalul cumulat este de 955.789 de lei.

În 2015 au fost înhumaţi 1.733 dedecedaţi, iar pentru concesionare şi reconcesionare locuri de veci în cimitire s-a depus în contul Primăriei suma de 789.715 de lei. Pentru plata permiselor de lucru a construcţiilor funerare din cimitire s-a depus în contul Primăriei suma de 12.888 de lei. Totalul cumulat depus în contul Primăriei a fost de 802.604 de lei, adică mai puţin cu peste 150.000 de lei faţă de anul anterior. Iar numărul locurilor de veci pentru care s-au plătit taxe de concesionare şi reconcesionare nu a scăzut, dimpotrivă.

În 2016, pentru concesionare şi reconcesionare locuri de veci în cimitire s-a depus în contul Primăriei suma de 776.028 de lei. Pentru plata permiselor de lucru a construcţiilor funerare din cimitire s-a depus în contul Primăriei suma de 12.910 de lei. Totalul cumulat depus în contul Primăriei a fost deci de 788.938 de lei, cu 12.000 de lei mai puţin ca în anul anterior, şi cu 160.000 de lei mai puţin ca în 2014.