Cheltuieli imprevizibile nejustificate la autostrada Arad – Timişoara

Neregulile au fost constatate de Curtea de Conturi

Viaduct fisurat pe autostrada Timisoara AradDeşi este dat în folosinţă de ani buni, tronsonul Arad – Timişoara continuă să fie nominalizat în diverse rapoarte de control cu un şir ce pare aproape nesfârşit de nereguli. Ultima tranşă de neconformităţi din procesul de execuţie este făcută publică de Curtea de Conturi. Aceasta remarcă, printre alte, cheltuieli nejustificate din categoria celor alocate pentru „chestiuni imprevizibile”.

 

Colecţie de nereguli

La o distanţă de doi ani de acţiunile de control propriu-zise, Curtea de Conturi a făcut public zilele trecute Raportul pe anul 2014. „Vedetă” este, printre alte lucrări similare, execuţia tronsonului de autostradă Arad – Timişoara, unde sunt remarcate nereguli ce întregesc colecţia de deficienţe legate de acest obiectiv de infrastructură.

De această dată, raportorii instituţiei menţionează că au fost constatate cheltuieli nelegale şi nejustificate în categoria celebrelor fonduri alocate pentru chestiuni imprevizibile. Aceştia spun că au fost identificate lucrări suplimentare în sumă de 208.203.000 de lei, faţă de valoarea iniţială a contractului, lucrări atribuite prin acte adiţionale şi ordine de variaţie, fără respectarea condiţiilor legale, respectiv fără a fi demonstrate condiţiile de imprevizibilitate. „Impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2014 a fost de 145.685.000 de lei”, se mai arată în raportul de control. În completare, auditorii financiari precizează că, şi din această cauză, „în cadrul proiectului Construcţia Autostrăzii Timişoara – Arad (inclusiv varianta de ocolire Arad), au fost stabilite corecţii financiare în sumă totală de 48.608.000 de lei, care nu au fost aplicate de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Transporturi asupra cheltuielilor declarate CE în cadrul contractelor de lucrări, deşi AM POST a identificat deficienţe în procedura de achiziţie în urma reverificării efectuate în 2014. Impactul financiar asupra cheltuielilor certificate de Curtea Europeană de Audit în anul 2014 a fost de 413.000 de  lei.”

Acelaşi raport al Curţii de Control menţionează că în cadrul proiectului de construcţie a autostrăzii Arad – Timişoara au fost identificate cheltuieli neeligibile în sumă de 3.400.000 de lei, reprezentând costul asigurărilor ce au fost autorizate la plată: „Această categorie de cheltuieli a fost stabilită ca fiind neeligibilă în urma unei misiuni de audit efectuată de Curtea Europeană de Audit. Impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CEA în anul 2014 a fost de 2.919.000 de lei.”

Ionuţ Ciurea, vicepreşedintele Asociaţiei ProInfrastructura, afirmă şi aceste nereguli contribuie în unele cazuri la tergiversarea lucrărilor. „Este vorba de lucrări complexe, care pot fi influenţate de un cumul de factori, de la nereguli, până la execuţii aiurea, în urma cărora trebuie să se strice şi se refacă porţiuni de autostradă. În plus, lucrarea mai poate fi îngreunată şi de întârzierea plăţii, lucru care ştiu că a fost valabil şi în cazul tronsonului Arad – Timişoara, dar şi de celebrele greşeli de proiectare. Exemplul foarte bun e tronsonul Săliştea – Cunţa, unde nu-şi asumă nimeni responsabilitatea, deşi s-a greşit de la studiul de fezabilitate până la execuţia cu picioarele pe unele segmente. Aşa s-a ajuns la 300 de rapoarte de neconformitate, pe unul şi acelaşi tronson”, mai spune Ionuţ Ciurea.

Exemplu de „aşa nu!”

Nu este prima oară când Curtea de Conturi remarcă nereguli majore legate de execuţia tronsonului de autostradă Arad – Timişoara. Într-un raport publicat în 2013, evidenţia modul defectuos în care a fost gestionată de către CNADNR autostrada Arad – Timişoara, precizând, printre altele, că instabilitatea din cadrul companiei a făcut ca inclusiv acest proiect să aibă de suferit.

Concluzia Curţii de Conturi este că modalitatea neinspirată de abordare, voinţa şi implicarea deficitare, precum şi un management nu îndeajuns de performant, la nivelul CNADNR şi al Ministerului Transporturilor (formulare rămasă în raport şi după contestarea ei de către Ministerul Transporturilor) au avut ca efecte începerea lucrărilor de investiţii pentru autostrada Arad -Timişoara în 2009, adică abia după cinci ani de la semnarea contractului de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii. Contract care prevedea finalizarea întregului proiect de investiţii la sfârşitul anului 2008, precum şi depăşirea valorilor şi a termenelor contractuale.

Cea mai gravă deficienţă legată de acest contract este considerată acceptarea întârzierilor şi a majorării costurilor convenite iniţial. „Astfel, pentru contractul de execuţie a autostrăzii Arad – Timişoara, antreprenorul a transmis, în data de 16 septembrie 2011, un compendiu de revendicări prin care a solicitat o extensie de timp de 561 de zile (prin care s-a solicitat o perioadă de finalizare majorată, reprezentând aproximativ 176% faţă de cea contractată, care era de 730 de zile), şi plata unor sume suplimentare în valoare de 83,8 milioane de lei şi 6,7 milioane de euro, prin care s-a solicitat o valoare finală majorată, reprezentând aproximativ 124% faţă de valoarea contractată, care era de 483,7 milioane de lei”, se mai arată în raport.

Inspectorii Curţii de Conturi mai spun că Statul a trebuit să accepte întârzieri şi majorări ale devizelor stabilite iniţial, din cauza formei proaste a contractului, care nu dădea companiei şi ministerului pârghiile necesare pentru a sancţiona aceste abateri : „Faptul că în contractul de consultanţă nu au fost inserate clauze penalizatoare explicite pentru cazurile în care consultantul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale, precum şi lipsa voinţei necesare la nivelul managementului CNADNR pentru aplicarea clauzei de reziliere, au avut ca efecte nesancţionarea consul­tantului pentru întârzierile şi erorile înregistrate în derularea contractului”.

Astfel, conform documentului, pentru întârzieri repetate în executarea obligaţiilor contractuale, cu implicaţii majore în derularea proiectului de investiţii, CNADNR a transmis consultantului numeroase somaţii, dar, spune Curtea de Conturi, nu a întreprins măsurile concrete de renegociere a contractului sau de încetare a raporturilor contractuale.

Print Friendly, PDF & Email