Cercetători ai Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMF Timişoara: „În România, 90% din banii pompați în cercetare se aruncă”

Universitatea de Medicina si Farmacie TimisoaraDistribuția defectuoasă a resurselor și aplicarea unor criterii de evaluare orientate mai mult înspre forma decât înspre fondul proiectelor sunt o parte dintre cauzele deprecierii calității cercetării științifice din România, semnalează cercetători din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara.

 

Cercetarea științifică din România, în impas

România are cercetători științifici de nivel internațional, însă nu are capacitatea de a-și administra eficient fondurile destinate cercetării. Așa se face că activitatea cercetătorilor valoroși este puternic afectată de subfinanțare, iar conexiunile acestora cu reprezentanți ai rețelei internaționale de cercetători prestigioși, stabilite la capătul unor ani îndelungați de eforturi susținute, sunt prejudiciate, din pricina faptului că incertitudinile de ordin financiar pun piedici, inclusiv evoluției unor proiecte de colaborare aflate în curs. Acestea sunt, redate extrem de succint, o parte dintre neajunsurile cu care sunt nevoiți să se confrunte, în activitatea de zi cu zi, o parte dintre cercetătorii științifici care muncesc în universitățile din România.

Nu fac excepție de la această situație nici cercetători de top din cadrul Laboratorului de Diagnostic Molecular al Disciplinei de Biochimie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, din Timișoara. Care, în pofida faptului că desfășoară o activitate de cercetare de nivel internațional, sunt nevoiți să înfrunte inerția sistemului și să își croiască, în chip anevoios, drumul printr-un dens și destul de ostil labirint birocratic.

Referindu-se la activitatea de cercetare pe care o desfășoară, în acest moment, în cadrul disciplinei de Biochimie, echipa pe care o coordonează, prof. univ. dr. Andrei Anghel spune că, pentru proiectele de cercetare aflate în derulare nu a existat absolut nicio veste, în cursul acestui an, până în luna aprilie. Ulterior, spune el, a fost tăiat un procent de peste 50% din fondurile alocate cercetării, în condițiile în care „trebuie să îți menții și să îți îndeplinești obiectivele”.

Activitatea pe care o desfășoară echipa de cercetare din cadrul Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMFT plasează, în acest moment, Timișoara pe harta centrelor medicale în care se pot efectua analize complexe, prin secvențializare ADN, a genelor, precum și determinări de mutații pe gene a căror implicare în apariția unor forme de cancer este cunoscută deja.

Analizele pe care astfel de tehnici le implică sunt, însă, costisitoare. În aceste condiții, ceea ce s-a realizat până în acest moment în domeniu a fost posibil cu sprijin oferit de sponsorii care au pus la dispoziția echipei de cercetători timișoreni kit-urile de reactivi necesari și în baza unei colaborări cu reprezentanții centrului medical privat OncoHelp, din cadrul căruia 12 paciente au fost genotipate.

Referindu-se la modul în care sunt alocate fondurile destinate cercetării științifice în România, prof. univ. dr. Andrei Anghel, șeful Disciplinei de Biochimie din cadrul UMFT, apreciază că „90% din banii pompați în cercetare se aruncă. România nu este atât o țară săracă, cât o țară risipitoare”. Prof. univ. dr. Andrei Anghel mai spune că defectuoase sunt și evaluarea calității activității de cercetare, şi evaluarea aplicațiilor pentru obținerea de fonduri alocate cercetării științifice. Deruta valorică existentă este întreținută și de o serie de rigori de ordin birocratic, care le îngăduie multora dintre exponenții mediului științific să publice sute de articole în publicații irelevante, în locul unor materiale de calitate, în publicații relevante, care conferă vizibilitate. Dr. Andrei Anghel a explicat și că, în ceea ce privește cuantificarea calității în cercetarea științifică, scientometria stabilește criterii clare, printre indicatorii de relevanță numărându-se scorul pe care îl au revistele și publicațiile științifice.

Cercetătorii români nu sunt integrați în rețelele profesionale create internaționale

Conferinta presa UMF Timisoara Foto Ligia HutuO altă problemă cu care se confruntă cercetarea științifică românească este generată de faptul că, în rețelele profesionale create la nivel internațional, cercetătorii români nu sunt integrați. Inclusiv din pricina faptului că, în absența fondurilor necesare pentru derularea cercetărilor, acestora le sunt afectate conexiunile și relațiile de colaborare cu reprezentanții unor universtități din străinătate. Iar mediul științific la nivel internațional, fiind unul extrem de dinamic și de competitiv, nu este concesiv în ce privește justificarea unor inerente stagnări intervenite pe fondul alocării precare de fonduri de către organismele responsabile cu finanțarea cercetării științifice la nivel național.

Neajunsurile cauzate astfel cercetării științifice din România au fost susținute și de conf. univ. dr. Ovidiu Sîrbu, cercetător științific cu un parcurs profesional impresionant, în biografia căruia figurează proiecte de cercetare derulate în cadrul unor universități prestigioase, de la Institutul Pasteur din Paris, la Burnham Institute din California și, ulterior, Universitatea din Ulm, Germania. Acesta spune că a decis, în 2012, să revină în țară, motivat fiind atunci de premisele favorabile create cercetării științifice de top, prin intrarea în vigoare a noii Legi a educației și grație auspiciilor favorabile sub care părea că începe să evolueze Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare.

„Anii 2011 și 2012 au decurs într-o normalitate cu care eram obișnuit”, spune dr. Ovidiu Sîrbu. Adaugând că, în 2011, pe lista de proiecte incluse spre finanțare figurau o serie de subiecte comparabile, ca teme de cercetare, cu cele înscrise în competiții de granturi la DFG (German Research Foundation), NSF (National Science Foundation) sau NIH (National Institute of Health din SUA).Iar sumele care le erau puse la dispoziție cercetărilor, încă de la începutul derulării proiectelor, ajungeau până la 90% din valoarea totală a fondurilor contractate.

A nutrit atunci speranța că va putea să dezvolte, la Timișoara, un program în domeniul biologiei dezvoltării, cu aplicații în oncologie, după modelul celui derulat în cadrul Burnham Institute. Ulterior, însă, spune dr. Ovidiu Sîrbu, au apărut o serie de dezechilibre în ceea ce privește finanțarea cercetării științifice.

Chestionat dacă, în aceste condiții, apreciază că în România se poate face cercetare științifică de nivel internațional, Ovidiu Sîrbu declară că, din punctul de vedere al resurselor umane și al expertizei acestora, este posibil, imperativul fiind reprezentat, însă, de ceea ce desemnează a fi „închegarea unei mase critice de cercetători care să vorbească aceeași limbă”.

Printre reprezentanții mediului științific din România cu care echipa de cercetători din cadrul Laboratorului de Diagnostic Molecular al UMFT colaborează, au fost desemnaţi conf. dr. Cătălin Marian, din cadrul UMF „Victor Babeș” , dinTimișoara, conf. univ. dr. Bogdan Grigoriu, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, din Iași, şi medicul Ovidiu Bălăcescu, cercetător științific specializat în genomică funcțională, farmacogenomică, biologie moleculară, biochimie și bioinformatică, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „I. Hațieganu”, din Cluj-Napoca.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis