Într-un studiu recent al procurorilor din Alba Iulia, Timişoara este indicată ca unul dintre centrele de interes de unde pleacă mai departe, către export, obiectele arheologice obţinute ilegal de vânătorii de comori.   De la Timişoara, spre Vest Conform unui studiu recent făcut public de procurori şi arheologi din judeţul Alba, toată zona de vest a ţării este de interes pentru cei care caută ilegal obiecta arheologice valoroase, obiectivele de interes major pentru  braconieri fiind siturile cetăţilor dacice şi ale castrelor romane din zona Munţilor Orăştiei, aflate în judeţele Hunedoara şi Alba, dar şi cele din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi…

Print Friendly

Corpul de Control al primului-ministru Dacian Cioloş a descoperit că la Timişoara, ca în toate oraşele mari unde se construieşte mult, disciplina în construcţii a avut de suferit din cauza unor legi ciudate, implementate cu ajutorul Ministerului Dezvoltării, în perioada când era condus de Liviu Dragnea.   Inspecţie „pe sărite” Corpul de control al premierului Dacian Cioloş a identificat probleme multiple după ce a efectuat verificări la 12 structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, printre acestea numărându-se şi cel din Timiş. S-a constatat, în primul rând, limitarea rolului statului în exercitarea controlului în domeniul calităţii în construcţii ca…

Print Friendly

O decizie luată în acest an în instanţele timişene a fost publicată ca exemplu de bune practici judiciară, după ce a fost confirmată parţial de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre încetarea procesului penal într-un caz de evaziune fiscală în care prejudiciul a fost recuperat integral de către stat, după model american.   Mai mult decât o „expoziţie de cătuşe” Un caz de evaziune fiscală aflat anul trecut pe rolul Tribunalului Timiş a fost dat ca exemplu de bună practică judiciară, după ce soluţia dată în instanţa timişeană a fost confirmată parţial de Înalta Curte de Casaţie…

Print Friendly

Multe Institute de Cercetare au constituit, în ultimii ani, o sursă de terenuri şi clădiri (de obicei, situate în zona bine cotate ale marilor oraşe) pentru administraţiile locale sau, prin interpuşi, pentru diverşi speculatori imobiliare. Timişul nu a făcut excepţie.   Neclarităţi patrimoniale Curtea de Conturi a publicat, zilele trecute, concluziile unui Raport de audit al performanţei privind „Gestionarea fondurilor publice alocate pentru finanţarea activităţii de cercetare – dezvoltare – inovare, în contextul prevederilor Strategiei Europa 2020” care atinge, tangenţial, şi problema patrimoniului semnificativ diminuat al institutelor de cercetare din România. Conform documentului, acest patrimoniu a scăzut gradual de-a lungul…

Print Friendly

Fiind unele dintre cele mai aglomerate unităţi de profil din ţară, instanţele şi unităţile de parchet din Timiş colectează în fiecare an şi un număr destul de mare de plângeri ale unor justiţiabili nemulţumiţi de felul în care au fost trataţi în cursul procedurilor judiciare. Aproape 100 de cercetări, multe provenind în urma unor astfel de plângeri au fost clasate în ultimul an, spun reprezentanţii Inspecţiei Judiciare.   Puţine plângeri confirmate Inspecţia Judiciară, principalul organism de control la nivelul instanţelor, a făcut recent public faptul că în 2015 a clasat, prin rezoluţie, 5.751 de sesizări, dintre care 4.030 la Direcţia…

Print Friendly

În cumplita noapte de 17 spre 18 iunie 1951, cunoscută şi ca Rusaliile negre, mai mult de 40.000 de bănăţeni au fost deportaţi în pustietatea Bărăganului. S-a întâmplat la câteva zile după ce peste 30.000 de oameni din Basarabia şi Bucovina de Nord avuseseră aceeaşi soartă, în Siberia, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1951.   44.000 de oameni exilaţi în pustiu Deportările în Bărăgan au fost un amplu proiect de epurare socială in­ventat de regimul comunist din perioa­da Gheorghiu-Dej, aflat în plină domi­naţie sovietică. Şirul deportărilor a fost deschis în noaptea de 12 spre 13 iunie 1951, când peste…

Print Friendly

Deputatul Niculae Mircovici făcea, în urmă cu o lună, o interpelare asupra unei metode „originale” de construcţie la unul dintre segmentele autostrăzii Lugoj – Deva, unde s-a folosit ca suport argila, lucru care deja a generat alunecări de teren. Răspunsul Ministerului Transporturilor e că orice deficienţe trebuie remediate până la momentul recepţiei…   Autostradă cu suport de argilă, în loc de piatră În urmă cu o lună, o nouă anomalie legată de construcţia autostrăzii Lugoj – Deva a fost adusă la cunoştinţa conducerii Ministerului Transporturilor, prin intermediul unei interpelări, de către deputatul timişean Niculae Mircovici. Parlamentarul spune că s-a folosit…

Print Friendly

Deşi ar trebuie să fie una din pincipalele resurse de forţă de muncă pentru treburile administrativ-edilitare din municipiu, munca în folosul comunităţii pare să fie mai mult simbolică la Timişoara, unde numărul celor care prestează astfel de activităţi este simbolic, majoritatea căutând tot felul de portiţe prin care să scape de această obligaţie. Lucrurile stau însă diferit cu cei aflaţi în perioade de probaţiune.   O obligaţie… facultativă Munca în folosul comunităţii nu este o opţiune facultativă pentru cei care au la activ amenzi neplătite sau beneficiază de anumite prestaţii sociale. Cu toate acestea, numărul celor care chiar fac efectiv…

Print Friendly

Periodic, asupra României revin suspiciuni cu privire la prezumtive centre de detenţie sau transporturi neautorizate de prizonieri. O nouă anchetă în acest sens ar putea fi generată în perioada următoare în urma unor plângeri făcute la CEDO de foşti deţinuţi care susţin că au fost întemniţaţi sau transportaţi ilegal pe teritoriul României. O anchetă derulată în urmă cu câţiva ani, care a inclus şi vestul ţării nu a confirmat nicio suspiciune de acest fel. Acuzaţii din partea unui terorist Despre existenţa unor posibile centre de detenţie CIA şi transporturi secrete de prizonieri pe teritoriul României se vorbeşte de mulţi ani,…

Print Friendly

Sistemul de urmărire de tip tracking, aşa-numitul Radar al pădurilor, nu şi-a dovedit eficienţa în timp, deşi a fost prezentat la data lansării ca unul infailibil. Proiectul nu a avut ca efect reducerea tăierilor ilegale de pădure, dimpotrivă. De altfel, spun specialişti din sistem, programul a fost implementat doar pe jumătate şi, de aceea, are carenţe în ceea ce priveşte eficienţa.   Un sistem perfect ineficient Lansat în 2014 cu promisiunea că va stopa complet tăierile ilegale, Radarul pădurilor, adică sistemul de urmărirea transporturilor de masă lemnoasă, nu şi-a dovedit până acum eficienţa în vestul ţării, unde, mai ales în…

Print Friendly

Interpelat pe tema întârzierii cu care se derulează plata pentru exproprierile efectuate pentru unele segmente de autostradă Ministerul Transporturilor dă vina, printre altele, pe proverbialele certuri pentru teren care generează de ani de zile litigii în Timiş, aglomerând nejustificat instanţele. Neînţelegerile legate de grăniţuirea unor localităţi pot genera însă în acest caz procese cu despăgubiri usturătoare pentru stat.   Despăgubiri aprobate, blocate din cauza proceselor legate de graniţe Recent Ministerul Transporturilor a fost interpelat pe teama întârzierii cu care se realizează despăgubirile pentru exproprierile aferente tronsonului de autostradă Lugoj – Deva. Ministerul Transporturilor susţine că o parte din vina pentru tergiversare…

Print Friendly

Ultimele controale ale Autorităţii Electorale Permanente au confirmat faptul că sunt şanse foarte mari ca şi la aceste alegeri locale pe liste electoratului să apară un număr destul de mare de persoane decedate sau care şi-au pierdut dreptul de vot în urma unor condamnări. Problema este generată de primării, care încă mai au probleme la actualizarea listelor de alegători.   La alegeri, cu cetăţeanul decedat Pe lângă cetăţeanul turmentat o specie aparte de electorat ar putea fi reprezentată şi în Timiş de cetăţeanul decedat. Şi aceasta pentru că Primăriile încă au probleme legate de actualizarea la timp a listelor de…

Print Friendly

Pornit cu avânt, proiectul de aducere în legalitate a construcţiilor bizare apărute în ultimii 15 ani în cimitirele Timişoarei s-a oprit în momentul de faţă, după două demolări. Din cauza birocraţiei şi a procedurilor stufoase, „rezidenţii” mini-palatelor ilegale din cimitire nu vor mai fi evacuaţi, dar nu vor mai fi permise alte astfel de construcţii în cimitirele oraşului.   Capele speciale, doar cu aprobarea Consiliului Local După ce s-a constatat că unele din cimitirele timişorene s-au umplut de edificii bizare, realizate ilegal şi fără respectarea regimului de înălţime de 1,80 de metri pentru construcţii funerare supraterane (capele, mausolee), s-a promis…

Print Friendly

 La baza uneia dintre cele mai celebre retrocedări ilegale din Timişoara – cea a imobilelor şi, mai ales, a terenului de pe strada Romulus, numerele 42 şi 44 – a stat un misterios cetăţean maghiar, Robert Berger, care s-a erijat în urmaş al unuia dintre foştii proprietari. După ce s-au chinuit să-i stabilească domiciliu procedural în România, unde să-l citeze, şi l-au chemat de nenumărate ori, fără succes, la audieri sau în instanţă, procurorii şi judecătorii timişoreni au ajuns la concluzia că nu există, fiind un personaj inventat de mafia locală a retrocedărilor. Teoretic însă, Robert Berger încă este căutat…

Print Friendly

Deşi Timişul mai are doar două surse de apă minerală omologate şi recunoscute, una dintre ele, cea de la Buziaş continuă să fie neexploatată. Promisiunile de redeschidere a fabricii în acest an nu s-au concretizat până în prezent.   Doar două surse recunoscute – una „pe pauză” Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a revizuit recent lista apelor minerale recunoscute. Potrivit acestei liste publicate în Monitorul Oficial, sunt recunoscute 68 de mărci de ape minerale, dintre care în Timiş se mai regăsesc doar două – „Aqua Vital”, din Sacoşu Mare, şi „Buziaş”. În cazul celei de-a doua, existenţa pe piaţă este…

Print Friendly

Conform ultimului Raport privind starea justiţiei, publicat de Consiliul Superior al Magistraturii, nici anul trecut nu s-a reuşit să se obţină o degrevare majoră a instanţelor timişene de încărcătura foarte mare de dosare. Asta, în ciuda alternativelor, precum cele reprezentate de mediere. Număr mare de dosare Raportul anual privind starea justiţiei, publicat zilele trecute de Consiliul Superior al Magistraturii, confirmă aglomeraţia din unele instanţe timişene, respectiv încărcătura mare de dosare pe judecător, dar şi pe procurorii din unele secţii de parchet. Deşi la nivel naţional cele 176 Judecătorii,  42 de Tribunale, 4 Tribunale specializate, 15 Curţi de Apel şi Înalta…

Print Friendly

Poate şi din cauza problemelor în serie apărute la construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj-Deva, Ministerul Transporturilor nu se grăbeşte atunci când estimează perioada de realizarea pentru un alt proiect de infrastructură considerat foarte important pentru zonă – aşa-numita autostradă a Olteniei. Prognozele de realizare a segmentului de autostradă Timişoara-Lugoj-Craiova sunt împinse până în anul 2030.   Termene nu foarte optimiste Chestionat recent de mai mulţi parlamentari pe problema unui proiect promis de mult dar pus pe pauză în ultimii ani – aşa-numita autostradă a Olteniei, care să facă legătura dintre Craiova şi Lugoj, respectiv, Timişoara, Ministerul Transporturilor nu a lăsat să se…

Print Friendly

Printre deficienţele semnalate legate de construcţia autostrăzii Lugoj – Deva se numără şi construcţia unei porţiuni de autostradă, pe teren mlăştinos, folosindu-se ca suport… argila. Ceea ce, spune deputatul timişean Niculae Mircovici, deja a dus la surpări în zona Dumbrava.   Tehnici de construcţie “revoluţionare” O nouă anomalie legată de construcţia autostrăzii Lugoj – Deva a fost adusă la cunoştinţa conducerii Ministerului Transporturilor, prin intermediul unei interpelări, de către deputatul timişean Niculae Mircovici. Parlamentarul spune că s-a folosit argilă ca suport pe unele zone mlăştinoase, iar rezultatele, odată cu primele ploi, au fost “spectaculoase”. “În judeţul Timiş se lucrează la…

Print Friendly

Intrată în istorie ca una dintre cele mai scumpe instalaţii de nocturnă, raportată la performanţe, instalaţia de iluminat pe timp de noapte de pe Stadionul „Dan Păltinişanu” continuă să fie o sursă de cheltuieli pentru administraţia judeţeană. Deşi se promitea la momentul achiziţiei, acum mai bine de 12 aniu, că se vor ancheta nebuloasele legate de achiziţie, o anchetă în acest sens a întârziat să apară.   Revizii scumpe Întreţinerea instalaţiei de nocturnă de pe Stadionul „Dan Păltinişanu” a continuat să rămână în grija administraţiei judeţene, cu toate controversele legate de finanţarea activităţilor sportive. Zilele trecute, Consiliul Judeţean Timiş a…

Print Friendly

Deşi a primit suficiente reclamaţii de la timişoreni, Primăria Timişoara continuă să opteze pentru toaletele ecologice amplasate pe spaţiul public, ca rezolvare a lipsei toaletelor publice, dispărute treptat din peisaj. Acum, devizul de plată pentru toalete va creşte, odată cu suplimentarea contractului cu toalete, care vor „împrospăta” aerul pe porţiunile reabilitate de pe malul Begăi.   O soluţie neinspirată Timişoara nu este singurul oraş mare care optează pentru soluţia toaletelor mobile amplasate pe domeniul public, pentru a rezolva lipsa toaletelor publice clasice, în special în zona centrală. Totuşi, toaletele de acest tip din oraşele europene sunt mai mari, închise ermetic,…

Print Friendly