După ce, în urmă cu trei ani, Ministerul Sănătăţii a decis să închidă o serie de spitale mici, a fost redus şi numărul centrelor din care se pot trimite sau în care pot veni ambulanţe. De aceea, acum, Crucea Roşie a pus în aplicare la nivel local un proiect care presupune transformarea unor localnici din localităţile izolate în asistenţi medicali care pot acorda asistenţă de urgenţă, până la sosirea ambulanţei. În timiş, satul Gad este, deocamdată, singurul în care a fost pus în practică acest proiect.     Singura alternativă pentru localităţile izolate În ultimii ani, pe motiv că nu…

Problemele demografice mari cu care se confruntă România şi această parte a continentului – care au zone foarte aglomerate şi altele în risc de depopulare, precum şi cu un grad accentuat de îmbătrânire a populaţiei – nu aveau cum să nu marcheze şi Timişul. Conform unui studiu demografic recent, în Timiş există discrepanţe mari între structura şi ponderea populaţiei între mediul rural şi cel urban. Totodată, pe cât de aglomerată e Timişoara, există localităţi din judeţ care sunt în pericol să rămână fără locuitori.   Tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei Conform unui document de sinteză, realizat la comanda Consiliului…

Două dintre atracţiile turistice ale Banatului care, din cauza lipsei promovării, rămân neştiute, sunt zona de vulcani noroioşi, de la Seceani şi Fibiş şi craterul vulcanic de la Lucareţ. Conform unui profesor de la Catedra de Geografie a Universităţii de Vest, aceste zone ar putea deveni, fără investiţii prea mari, nuclee turistice care ar combina explorarea cu observarea faunei şi diverse forme de agrement. Deocamdată, însă, nimic nu pare însă să treacă de stadiul de proiect.   Vulcanii noroioşi similari celor din Buzău Dacă în alte zone vulcanii noroioşi au fost cât de cât promovaţi şi integraţi în circuitul turistic,…

Prin iniţiative curajoase, fie că e vorba de culturi inedite, cum e cea de alun sau salcie energetică, ori prin crescătorii de păstrăvi, mufloni sau sturioni, tot mai mulţi timişeni ţin să demonstreze că agricultura poate fi un domeniu de viitor. Unii, însă, s-au şcolit singuri, lovindu-se de lipsa specialiştilor locali în domeniu. În aceste condiţii, s-a considerat că este binevenită intenţia de reînfiinţare a fostelor şcoli agricole, închise în ultimii ani – un proiect al Inspectoratului Şcolar în care se doreşte implicarea Consiliului Judeţean Timiş.   Din zece licee cu profil agricol au mai rămas două  Consiliul Judeţean Timiş…

În ultimii ani s-a vorbit, la Timişoara, despre aşa-zisele „poduri expirate”, ieşite din perioada de garanţie şi perioada normală de utilizare. Problema este însă una generală, valabilă pentru tot vestul ţării. Deşi multe poduri au ieşit, treptat, din durata prevăzută de utilizare, altele noi nu s-au mai construit şi nici reabilitări nu s-au făcut. Podului de fier de la Lugoj, de exemplu, perioada de garanţie i-a expirat de mai bine de 30 de ani.   Lucrări ieşite din perioada de valabilitate Conform unei situaţii întocmite de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, mai mult de jumătate dintre podurile…

Aproape că nu există niciun ghid turistic sau monografie a Banatului care să nu menţioneze una dintre construcţiile-monument cele mai interesante din Banat, şi din această parte de Europă, şi anume mausoleul de la Bobda. Reprezentanţii autorităţilor locale spun că, fiind proprietatea Bisericii Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitarea ei. Dacă nu se iau măsuri urgente, însă, clădirea ar mai putea fi admirată doar în poze.   O stare de degradare accentuată Considerată pe bună dreptate una dintre atracţiile turistice principale din Timiş, Mausoleul din Bobda, deşi are în spate o istorie de peste 150 de ani,…

Probabil că mulţi dintre timişorenii care cunosc cât de cât istoricul exploatărilor de zăcământ de uraniu din România cred că majoritatea minelor de acest fel s-au concentrat în zona de nord-est, în Carpaţii Orientali, într-un perimetru care fusese denumit într-o vreme, din cauza nivelului de radiaţii cauzate de exploatările după ureche, “Cernobîlul României”. Puţini ştiu că în Timiş există câteva zeci de mine de uraniu rămase din perioada parteneriatelor comuniste sovietico-române, care aveau ca scop golirea de resurse a României. Şi multe din aceste mine, deşi sunt părăsite de ani de zile, nu au fost niciodată decontaminate.   Tomeşti, un…

Se spune că unul dintre dezavantajele majore ale Timişoarei, mai ales pe timpul verii, este faptul că sunt puţine locuri în care se poate evada în natură. Şag, Albina, Pădurea Verde şi lista se cam termină. Nu mulţi sunt timişorenii care au mai pus în ultimii ani piciorul printr-o oază de verdeaţă, situată relativ aproape de municipiu şi care apare în toate ghidurile turistice ca una dintre marile atracţii ale zonei: Parcul Dendrologic Bazoş.  Deşi ar fi putut fi exploatat ca o zonă de agrement ce ar fi atras cu siguranţă banii orăşenilor amatori de ieşiri în natură, Parcul Bazoş…

În urmă cu patru ani, în plină criză economică, se discuta despre posibilitatea desfiinţării unor instanţe din localităţi mici, cu un volum mic de activitate, în ideea realizării de economii la bugetul Justiţiei. Atunci s-a renunţat la idee, după ce s-a ajuns la concluzia că desfiinţarea acestor instanţe ar pune pe drumuri inutil, cu costuri mari, oameni din localităţi unde, în general, locuitorii au venituri reduse. Pentru mulţi dintre ei, desfiinţarea Judecătoriilor respective ar fi echivalat cu o îngrădire a accesului la justiţie. Ce nu s-a înfăptuit atunci, sub presiunea crizei, se pare că se va face acum.   30…

Se pare că, în zona de vest a ţării, berzele, dacă nu aduc copii, aduc pene de curent. Unul dintre motivele invocate pentru destul de multele întreruperi ale furnizării curentului electric sunt… cuiburile de barză de pe stâlpii de electricitate. Unul dintre ornitologii care au studiat păsările din zona Banatului susţine că s-ar evita penele de curent produse de cuiburile de berze, cu o investiţie minimă. În plus, păsările nu s-ar mai electrocuta.   Păsări „electrice” Conform unor rapoarte ale Enel, una dintre cauzele întreruperilor în furnizarea energiei electrice, în zona Banatului este mai degrabă ornitologică, fiind legată de cuiburile…

Fostul dictator Nicolae Ceauşescu avea o afinitate deosebită pentru judeţul unde a început revoluţia care i-a adus sfârşitul. Pe lângă vizitele de lucru periodice, Ceauşescu venea des în escapade vânătoreşti în Timiş, atras de frumuseţea locurilor şi de trofeele menite să-i crească palmaresul cinegetic. Astăzi, cele două cabane din Timiş unde rămânea peste noapte fostul dictator, în excursiile sale vânătoreşti, pot fi închiriate fără nicio problemă de către turişti, fie ei vânători clasici sau vânători de experienţe inedite, la preţuri cuprinse între 80 şi 120 de lei pe noapte. O noapte în patul “primului om al ţării” – între 20…

„Nadăş, judeţul Timiş – zero locuitori”. Aceasta este sintagma cu care apare şi astăzi în unele monografii unul dintre satele care aparţin de oraşul Recaş. Deşi îl despart de Timişoara doar 40 de kilometri, Nadăş a fost ani buni o localitate părăsită, fiind planuri legate de ştergerea sa definitivă de pe harta judeţului. Acum însă, localitatea are o şansă de a fi resuscitată, pe măsură ce tot mai mulţi timişeni, sătui de stresul şi agitaţia oraşelor mari, se retrag la ţară. În urma acestui proces, Nadăşul şi-a recăpătat câteva dintre familiile care au locuit pe vremuri aici.   Revenirea la…

Timişul şi-ar putea câştiga un loc important pe harta est-europeană a pomiculturii, datorită ideii unor investitori italieni care au înfiinţat aici una dintre cele mai mari plantaţii de alun din această zonă a continentului. Un lucru foarte bun e că încearcă şi cooptarea unor fermieri locali în afacere, care s-a dovedit a fi una profitabilă şi de viitor, şi poate reprezenta o şansă de relansare pentru agricultura judeţului.   Alunului îi prieşte clima din vestul ţării Un grup de investitori din Italia au investit într-una dintre ideile care ar putea duce la revitalizarea sectorului agricol în Timiş. Este vorba de…

Semmering-ul bănăţean, cea mai spectaculoasă cale ferată din România, cu 33 de kilometri care fac legătura între Anina şi Oraviţa, traversând o serie de viaducte şi tunele săpate manual în stâncă, este vizată de un plan de închidere generat de politicile de austeritate din sistemul feroviar. Cu eforturi deosebite, administraţiile judeţene din vestul ţării s-au străduit să menţină în stare de funcţionare această linie, pe care vin să o vadă şi azi turişti din toată Europa. O asociaţie din Timişoara a făcut chiar şi un proiect de reabilitare a acestei atracţii unice a Banatului.   O linie ferată încărcată de…

Ca rezultat direct al descentralizării tipic româneşti, despre care se vorbeşte tot mai mult în ultima perioadă, Primăriile din Timiş se aleg cu tot mai multe responsabilităţi care presupun finanţare, deşi majoritatea au din ce în ce mai puţini bani. Printre aceste responsabilităţi se numără şi paza, întreţinerea şi promovarea siturilor arheologice. Cum însă cele mai multe abia au bani pentru şcoli şi drumuri, siturile arheologice rămân “descentralizate”, în sensul că nu se mai ocupă aproape nimeni de ele.   Încă o responsabilitate pentru Primării Deşi Timişul se numără printre judeţele cu foarte mul­te situri arheologice valoroase, în lipsa preocupărilor…

În Timiş există suficiente terenuri de tip pârloagă, care nu sunt potrivite nici pentru agricultură, nici pentru construcţii. Pe lângă amenajarea de parcuri de captare a energiei solare, o idee pentru rentabilizarea unor astfel de terenuri este utilizarea lor ca spaţii de agrement. Astfel de exemple sunt Herghelia de la Izvin, dar şi terenul de golf de la Recaş. Deşi ideea investirii în crearea unui teren de golf a avut-o şi Consiliul Judeţean, acum şase ani, până la urmă proiectul a fost abandonat, deşi în cazul de la Recaş se dovedeşte a fi o investiţie reuşită.   Puţine terenuri, raportate…

Deşi se promitea că, pe partea de vest a ţării, nu se vor mai concesiona tronsoane C.F.R., pentru că, oricum, s-a concesionat aproape tot ce se putea, şi relaţia cu concesionarii nu este tocmai una perfectă, surse din sistem dau ca sigură iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un număr mare de călători care mai rămăsese în portofoliul Statului în judeţ: Timişoara Sud – Buziaş – Lugoj. Culmea e că exact acelaşi traseu a fost recent reabilitat de către Stat. Cu alte cuvinte, Statul a cheltuit bani pentru reabilitarea unei linii pe care, în loc să o folosească, o…

Domeniul de vânătoare de la Şarlota, din Timiş, reprezintă dovada că Statul poate exploata profitabil fondul forestier, nu doar prin tăieri şi export de cherestea brută. Direcţia Silvică Timiş a reuşit să pună pe picioare o afacere bănoasă, care s-a bazat pe aclimatizarea muflonului, un animal socotit oarecum exotic în România, deşi se crede că e strămoşul oii. Pornind acum mai bine de zece ani cu câteva exemplare, Statul a reuşit să creeze o atracţie cinegetică pentru care turiştii străini amatori de vânătoare scot fără să clipească mii de euro, plecând mulţumiţi acasă cu un trofeu numai bun pentru panoplia…

Conform ultimei versiuni a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Timiş, a cărui formă actualizată urmează a fi aprobată de către consilierii judeţeni, zeci de localităţi din Timiş sunt ameninţate de alunecări de teren. De vină sunt atât unele lucrări de infrastructură făcute după ureche, cât şi defrişările masive.   Confirmări oficiale Consiliul Judeţean Timiş a defini­tivat, zilele trecute, forma ac­tua­lizată a Planului de Ame­najare a Teritoriului Judeţean, care stabileşte strategiile şi direcţiile principale de evoluţie şi dezvol­tare la nivelul judeţului, în urmă­torii ani. Fiecare judeţ este obli­gat să deţină un aseme­nea plan şi să îl reactualizeze periodic, la cinci…

O mostră de descentralizare în cel mai pur stil românesc şi un posibil indiciu a ceea ce ne aşteaptă în perioada următoare este felul în care Guvernul a înţeles să scape de răspunderea finanţării căminelor de bătrâni, pasând problema pe umerii autorităţilor locale. Aşa se face că, acum, pe sfârşit de an, Consiliul Judeţean Timiş este nevoit să majoreze sumele alocate iniţial pentru ca unităţi precum Căminul de bătrâni din Lugoj să poate funcţiona mai departe în condiţii normale.   Suplimentare de buget, pe sfârşit de an Printre ultimele proiecte de hotă­râre care vor fi aprobate de Consiliul Judeţean Timiş…