Ştiri din rubrica Anchetă


Politehnica lui Marian Iancu, intrată în faliment abia în 2016

Deşi există principiul că procesele de insolvenţă, mai ales cele care implică datorii mari către bugetul de stat, trebuie judecate rapid, tocmai pentru a se reuşi să se recupereze ceva din patrimoniul societăţii respective şi pentru a nu se înstrăina sau pierde bunurile acesteia, acest principiu nu s-a aplicat, cu siguranţă, în cazul procesului de insolvenţă al SC Politehnica Timişoara. Abia după patru ani de la deschiderea procesului de insolvenţă instanţa a reuşit să dispună intrarea în faliment şi să-i sigileze bunurile.   Faliment, după patru ani de procese Deşi procesul de insolvenţă a fostei societăţi a lui Marian Iancu,…

Citeşte articolul   

Aproape 1700 de generali, în structurile de apărare şi securitate din România

Cifra nu include generalii SRI

Din 1990 până azi, în România au fost înaintaţi la gradul de general 1691 de ofiţeri, cifră care nu include generalii SRI, instituţia refuzând să comunice aceste informaţii. Cei mai mulţi sunt generali MApN: 1.284.   Am solicitat Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale să transmită numărul persoanelor avansate la gradul de general, din 1990 până în 2016, pe fiecare an în parte, să comunice câte dintre acestea sunt în rezervă şi ce condiţii trebuie să îndeplinească un ofiţer pentru a fi ridicat la gradul de general. SRI a fost singura…

Citeşte articolul   

Bâlbâieli de procedură în dosarul „Zaher Iskandarani”

„Prinţul Banatului”, căutat de Poliţia Română în Bucureşti, a fost fotografiat recent în Liban

Dat în urmărire generală de ani buni, pentru pentru o condamnare cu închisoarea într-un dosar de înşelăciune, Zaher Iskandarani este căutat de Poliţia Română prin Bucureşti, deşi afaceristul a fost fotografiat recent la o cafenea în Liban.   Un mandat de executare cu multiple erori Omul de afaceri de origine siriană Zaher Iskandarani a fost dat în urmărire generală în primăvara anului 2014, după ce Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare. Sirianul fusese trimis în judecată de către DIICOT, în urmă cu opt ani, alături de alţi doi cetăţeni de origine arabă,…

Citeşte articolul   

Academia Naţională de Informaţii face zid de protecţie în jurul a nouă doctori suspectaţi de plagiat

Şi ministrul Educaţiei, şi Guvernul spun că nu există cadru legal pentru renunţarea la titlul de doctor. Academia Naţională de Informaţii se face că nu ştie şi susţine nouă cereri de acest tip.   Au trecut câteva săptămâni de când ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, cerea public Academiei Naţionale de Informaţii, instituţia SRI, să aleagă între a solicita CNATDCU retragerea a nouă doctorate suspectate de plagiat sau a şi le asuma. Reacţia ministrului a venit după ce ANI trimisese Ministerului Educaţiei nouă cereri de renunţare la titlul de doctor, invocând prevederile OUG 94/2014. E vorba despre cererile formulate de Radu Stroe,…

Citeşte articolul   

Curtea de Conturi anunţă un control la Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale

După sesizarea făcută de TIMPOLIS

Dacă în privinţa componenţei actuale a Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, instituţia a făcut într-un final lumină, după luni de presiuni mediatice, asupra bugetului alocat şi a modului de cheltuire a banilor păstrează tăcerea. Aspectele acestea, ne anunţă Curtea de Conturi a României, vor face obiectul unui control.   Neconcordanţe între sumele declarate la Finanţe şi cele anunţate de Educaţie Dacă în privinţa componenţei actuale a Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, chiar instituţia a făcut într-un final lumină (vezi aici), după luni de presiuni mediatice, nu acelaşi lucru se poate spune despre bugetul care i-a fost alocat şi…

Citeşte articolul   

După luni de zile de tăcere şi de presiuni mediatice

Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale face publice numele membrilor

După ce luni de zile, Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale a sfidat prin tăcere, ignorând toate solicitările de informaţii adresate – isonul fiindu-i ţinut de SRI, MAI, MApN, Preşedinţie şi Guvern, care au refuzat şi ele să facă publice informaţii privind componenţa, finanţarea şi funcţionarea instituţiei – iată că ASSN îşi publică lista membrilor. Rămân însă semne de întrebare în privinţa finanţării acestei instituţii.   Numele membrilor ASSN Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale are în acest moment 21 de membri titulari şi un membru corespondent. Numărul anunţat oficial este, însă, mai mic decât cel neoficial, publicat în primăvara…

Citeşte articolul   

De ce evită DNA răspunsurile clare în cazul dosarelor privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor din spitale?

Parchetul General – singura instituţie care confirmă că a primit de la SRI informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor – spune că majoritatea dosarelor în care au fost folosite aceste documente sunt în curs de soluţionare la DNA. DNA evită, însă, răspunsurile clare.   Scriam recent despre răspunsurile pe care mai multe instituţii ale statului ni le-au dat, după ce le solicitasem detalii privind problematica infecţiilor nosocomiale din spitale. La scurt timp după izbucnirea scandalului Hexi-Pharma, SRI anunţa public că, în ultimii cinci ani, a trimis în jur de 500 de informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi…

Citeşte articolul   

Criză de spaţii pentru instanţele din vestul ţării

Sala de judecată a Judecătoriei Deta, amenajată într-o fostă sufragerie

Problema lipsei spaţiilor suficiente afectează într-o mare măsură aproape toate instanţele din vestul ţării. Un raport recent al Inspecţiei Judiciare arată că, din cauza spaţiilor mici, improprii sau insuficient amenajate, atât funcţionarii din sistem, cât şi justiţiabilii au de suferit. Pe de altă parte, este greu de înţeles de ce sediul altora, precum al Judecătoriei Jimbolia, stau nefolosite de ani de zile.   Spaţii improprii Inspecţia Judiciară a făcut public zilele trecute un raport de control extins vizând instanţele din vestul ţării, subordonate Curţii de Apel Timişoara, evidenţiind, printre altele, deficienţele logistice şi administrative care afectează buna funcţionare a tribunalelor…

Citeşte articolul   

Rectorul Academiei de Poliţie, abilitat, pe criterii necunoscute, să conducă doctorate în siguranţă naţională

Rectorul Academiei de Poliţie, fost profesor de sport ajuns doctor în Ştiinţele educaţiei, a fost abilitat, recent, să conducă doctorate în ordine publică şi siguranţă naţională. Criteriile care au stat la baza emiterii atestatului nu pot fi, însă, studiate. Academia de Poliţie nu face publice astfel de informaţii, deşi ar trebui.   Lipsă de transparenţă la Academia de Poliţie Pe site-ul fiecărei universităţi trebuie să existe, potrivit legii, o secţiune dedicată anunţării tezelor de abilitare, care facă publice nu doar data şi locul susţinerii tezei, membrii comisiei şi titlul tezei, ci şi lista lucrărilor publicate de cel care solicită abilitarea de a…

Citeşte articolul   

Directorul Muzeului de Artă Timişoara, acuzat că nu înțelege muzeologia de artă

La adresa directorului Muzeului de Artă din Timişoara s-au acumulat nemulţumiri ale unor foşti şi actuali angajaţi, nemulţumiri ce au ajuns, recent, şi în spaţiul public. Acestea vizează modul în care Victor Neumann conduce această instituţie de artă, orientată, în ultimii ani, dinspre muzeografia de artă spre istoria conceptuală, şi care se confruntă cu o lipsă de specialişti, din cauza modului în care se fac angajările. În timp ce directorul Muzeului de Artă ne transmite că CV-urile sunt… confidenţiale, preşedintele CJ Timiş, finanţatorul acestei instituţii, se eschivează de la răspuns.   Un Muzeu de Artă orientat spre istorie conceptuală Printr-o…

Citeşte articolul   

Inspecţia Judiciară, întrebată de tergiversarea dosarului Bechtel: „Adresaţi-vă organelor de urmărire penală competente”

În concepţia celor care ar trebui să verifice activitatea procurorilor la care a ajuns dosarul „Bechtel”, în care nu se întâmplă nimic de aproape trei ani, pare că nu e nicio problemă dacă o anchetă e tergiversată. Aşa cum, spre exemplu, nu a fost vreo problemă că dosarele Revoluţiei şi Mineriadei nu sunt rezolvate nici după 25 de ani.     Dosarele "uitate" nu mai sunt de competenţa Inspecţiei Judiciare? În curând se împlinesc trei ani de la deschiderea dosarului „Bechtel”. Timp în care nu a fost anunţată public nicio inculpare, deşi este vorba despre o faptă gravă, dispariţia unui act secret de…

Citeşte articolul   

Cum se spală pe mâini CSM, în cazul dosarului Bechtel

Deşi poate dispune verificări la Parchetul care trenează ancheta

În curând se împlinesc trei ani de la deschiderea dosarului „Bechtel”. Timp în care nu a fost anunţată public nicio inculpare, deşi este vorba despre o faptă gravă, dispariţia unui act secret de stat. CMS refuză dispunerea unei verificări în acest caz.​   „Povestea” pe scurt a dispariţiei contractului Dispariţia contractului Bechtel a fost sesizată la începutului lui august 2013 când, după ce voci din Opoziţie ceruseră public desecretizarea acestui document – operaţiune care nu se putea face în lipsa originalului – Dan Şova, pe atunci ministru al Marilor Proiecte, anunţa că nu mai e de găsit originalul. Ar fi…

Citeşte articolul   

Cercetarea, în continuare „bancă imobiliară”

Multe terenuri şi clădiri ale Institutelor de Cercetare au şi acum un statut cadastral neclar

Multe Institute de Cercetare au constituit, în ultimii ani, o sursă de terenuri şi clădiri (de obicei, situate în zona bine cotate ale marilor oraşe) pentru administraţiile locale sau, prin interpuşi, pentru diverşi speculatori imobiliare. Timişul nu a făcut excepţie.   Neclarităţi patrimoniale Curtea de Conturi a publicat, zilele trecute, concluziile unui Raport de audit al performanţei privind „Gestionarea fondurilor publice alocate pentru finanţarea activităţii de cercetare – dezvoltare – inovare, în contextul prevederilor Strategiei Europa 2020” care atinge, tangenţial, şi problema patrimoniului semnificativ diminuat al institutelor de cercetare din România. Conform documentului, acest patrimoniu a scăzut gradual de-a lungul…

Citeşte articolul   

DNA spune că nu are dosare pe tema dezinfectanţilor din spitale. Parchetul General infirmă.

Un răspuns dat de Parchetul General pe tema informărilor privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor, informări primite de la SRI, contrazice unul pe aceeaşi temă, transmis de DNA.   La începutul lunii mai, solicitam câtorva instituţii să ne comunice câte informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor au primit de la SRI, în ultimii cinci ani, şi, de asemenea, data primirii acestor informări şi decizia luată în fiecare dintre aceste cazuri. Asta după ce SRI anunţase public că, în ultimii cinci ani, a trimis în jur de 500 de informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor –…

Citeşte articolul   

Dispariţia Fabricii de Ciorapi Timişoara, oficializată după şase ani de procese

Recent la Tribunalul Timiş a fost oficializată dispariţia unui reper al industriei timişene – Fabrica de Ciorapi Timişoara. A rămas în urmă un fel de chioşc-turn cu o bucată din peretele fostei fabrici, pe care Ministerul Culturii trebuia să o transforme de ani de zile în clădire-monument, şi multe regrete cu privire la sfârşitul unei unităţi care, spun foşti angajaţi şi sindicalişti, ar fi putut să fie şi azi profitabilă şi funcţională.   Un proces-maraton Deşi, teoretic, procesele de insolvenţă ar trebui să se judece cu celeritate, procesul de insolvenţă al fostei Fabrici de Ciorapi Timişoara a durat, la Tribunalul…

Citeşte articolul   

Instituţiile statului fac zid în jurul informărilor SRI privind problematica infecţiilor nosocomiale din spitale

SRI refuză să facă publică lista completă cu numele instituţiilor şi data la care fiecare dintre ele a primit informările. Instituţiile informate au învăţat lecţia cu informaţiile clasificate. Altele, refuză să răspundă. Iar CSAT, care ar putea dispune declasificarea informaţiilor respective, nu dă semne că intenţionează să o facă.   SRI menţine secretomania La scurt timp după izbucnirea scandalului Hexi-Pharma, SRI a anunţat public că, în ultimii cinci ani, a trimis în jur de 500 de informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor – de la Președinție, Guvern, Parlament, la organe de urmărire penală şi la autorități locale. Cum…

Citeşte articolul   

Personajul “de basm” al retrocedărilor ilegale, căutat încă la Timişoara

 La baza uneia dintre cele mai celebre retrocedări ilegale din Timişoara – cea a imobilelor şi, mai ales, a terenului de pe strada Romulus, numerele 42 şi 44 – a stat un misterios cetăţean maghiar, Robert Berger, care s-a erijat în urmaş al unuia dintre foştii proprietari. După ce s-au chinuit să-i stabilească domiciliu procedural în România, unde să-l citeze, şi l-au chemat de nenumărate ori, fără succes, la audieri sau în instanţă, procurorii şi judecătorii timişoreni au ajuns la concluzia că nu există, fiind un personaj inventat de mafia locală a retrocedărilor. Teoretic însă, Robert Berger încă este căutat…

Citeşte articolul   

„Colac de salvare” de la Consiliul Judeţean Timiş pentru Aviaţia Utilitară

La ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş s-a solicitat acordarea unei sume importante, ca infuzie de capital la Aviaţia Utilitară. Foştii reprezentanţi ai conducerii societăţii spun că ar trebui să se ancheteze felul în care a ajuns Aviaţia Utilitară de la o firmă care ocupa în 2014 locul întâi pe judeţ în topul sectorial al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură la una aflată într-o situaţie financiară dificilă.   Reprezentanţii fostei conduceri cer anchetă La ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, cu prilejul aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2016 al societăţii Aviaţia Utilitară, aflată…

Citeşte articolul   

Timişul, lider de preţuri pe piaţa consumabilelor pentru insulină

Diabetul reprezintă o afacere profitabilă pentru firmele de medicamente

Conform unui raport al Curţii de Conturi, diabetul este o afacere extrem de profitabilă pentru multe firme de profil, care vând insulină şi consumabile pentru administrarea ei. Dacă respectivele societăţi comerciale îşi urmăresc rotunjirea profiturilor în funcţie de ofertă şi cerere, lucrurile nu sunt atât de simple în ceea ce priveşte preţurile pe care le acceptă autorităţile din domeniul sanitar. Timişul este dat exemplu „aşa nu!” cu un cost triplu faţă de unele judeţe.   Anomalii pe piaţa achiziţiilor Într-o sinteză a rapoartelor de audit al performanţei privind unele Programe Naţionale de Sănătate derulate în perioada 2012 – 2014 la…

Citeşte articolul   

Ieşirile Timişoarei, gâtuite de proiecte rezidenţiale făcute după ureche

Primăriile care au eliberat PUZ-uri în locuri în care trebuia să treacă şoseaua cer acum bani pentru exproprieri

Câţiva consilieri judeţeni spun că în destule cazuri proiectele de extindere la patru benzi a ieşirilor din Timişoara sunt blocate sau gâtuite de construcţii rezidenţiale pentru care s-au aprobat planuri urbanistice zonale de către Primării din vecinătatea Timişoarei, deşi se ştia foarte bine că şoselele trebuie extinse la patru benzi.   Drumuri „metropolitane” blocate de vile Pe măsură ce tot mai mulţi timişoreni şi-au construit case în comunele limitrofe municipiului, traficul, în special dimineaţa, s-a aglomerat, devenind infernal pe anumite intervale orare şi o sursă nesfârşită de nervi şi stres pentru şoferi. În acest sens, de ani buni se discută…

Citeşte articolul