Câte dintre proiectele grandioase promise de Primărie se vor materializa în viitorul apropiat?

Pasaj Popa Sapca TimisoaraAproape 40 de proiecte, unele grandioase, anunţa primarul Timişoarei pentru următorii şapte ani. Mai puţin de jumătate din ele depăşesc suma de 4,4 miliarde de euro. Am întrebat Municipalitatea dacă sunt fezabile proiectele, în contextul în care Timişoarei şi judeţului nu le-au revenit niciun fel de fonduri pentru anul 2014 de la bugetul consolidat de stat? Am aflat că doar două vor fi făcute anul acesta.

 

Detaliile legate de posibilităţile de realizare a proiectelor, trecute sub tăcere

La jumătatea lunii ianuarie, într-un demers menit să atenueze efectul informaţiilor potrivit cărora oraşului şi judeţului nu le-au fost alocate de către Guvernul Ponta niciun fel de fonduri de la bugetul pe 2014, primarul Timişoarei a făcut publică o listă cu aproape 40 de proiecte pe care administraţia şi le propune pentru Timişoara în intervalul 2014 – 2020. La unison cu preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin, primarul Nicolae Robu transmitea atunci mesaje din care rezulta că Timişoara şi judeţul nici măcar nu se află în situaţia de a aştepta să primească bani de la bugetul de stat. Pentru că, aprecia el, responsabilitatea de a identifica surse alternative de finanţare pentru proiectele majore ale oraşului revine administraţiei şi factorilor politici de la nivel local. Banii necesari pentru proiectele majore ale Timişoarei ar fi urmat să provină din „fonduri europene, venituri proprii şi alte surse de finanţare”. Edilul nu a oferit însă nicio altă informaţie concretă şi nici nu a precizat cât la sută din valoarea pro­iectelor al căror cost a fost indicat în comunicatul transmis va fi reprezentat de fonduri euro­pene şi cât la sută reprezintă fonduri proprii ale Primăriei.

TIMPOLIS a solicitat, atunci, Municipalităţii să răspundă la câteva întrebări: Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate anul acesta şi care dintre ele? Pentru câte şi pentru care din­tre investiţiile anunţate ca fiind realizabile cu fonduri europene au fost deja aprobate proiectele şi pentru câte sunt în curs de realizare? Câte proiecte şi care vor fi rea­lizate din venituri proprii ale Pri­măriei, câte, din fonduri europene şi câte, din alte surse de finanţare? Ce înseamnă „alte surse de finanţare”? Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate până la finalul mandatului de primar al d-lui Nicolae Robu şi care dintre ele? Care este bugetul Primăriei Ti­mişoara pe anul 2014?

Doar două proiecte din 37, pe lista de investiţii concrete propuse spre finalizare în 2014

Zilele trecute a sosit şi răspunsul Primăriei. Potrivit directorului Direcţiei de Dezvoltare din Primăria Timişoara, Aurelia Junie, rezultă că doar două din cele 37 de proiecte enunţate de edil sunt obiective de investiţii ce pot fi incluse pe lista proiectelor cu şanse să fie materializate în cursul acestui an. Acestea se referă la lărgirea subpasajului auto şi a străzii Jiul şi la amenajarea inelului IV de circulaţie pe sectorul cuprins între strada Măcin şi strada Constructorilor, precum şi realizarea racordului la strada Demetriade. Pentru aceste două obiective de investiţii au fost alocate fonduri de la bugetul local, în baza unor hotărâri de Consiliu Local.

Finanţare de la bugetul local pentru documentaţia tehnică a 12 proiecte din 37

Şapte sunt proiectele enunţate pe lista obiectivelor propuse de edil pentru  intervalul 2014 – 2020 care sunt incluse în Planul de Dezvoltare întocmit pentru 2014, în vederea susţinerii cu fonduri de la bugetul local a procesului de elaborare a documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea şi executarea lucrărilor. Potrivit legii, întocmirea documentaţiei tehnice în cazul unui proiect precede cu un an momentul demarării lucrărilor efective.

Pe lista obiectivelor de investiţii ale căror studii de fezabilitate şi proiecte tehnice vor fi finanţate în cursul acestui an figurează înscrise, în documentul întocmit de Direcţia Tehnică din Primăria Timişoara, studiile de fezabilitate şi realizarea proiectelor tehnice pentru construirea unui pod peste Bega, din totalul de cinci astfel de obiective care figurau pe lista enunţată de edil, reorganizarea circulaţiei rutiere pe inelul I de circulaţie şi reproiectarea infrastructurii rutiere şi de transport public (proiect care face referire la realizarea subpasajului din Piaţa Victoriei), lărgirea la patru benzi a Căii Martirilor, realizarea unor parcări subterane, modernizarea bulevardului Regele Carol I, în porţiunea cuprinsă între Biserica Küttl şi strada Reşiţa, reabilitarea şi modernizarea carosabilului şi a trotuarelor şi realizarea de locuri de parcare, piste de biciclete, spaţii verzi şi locuri de joacă, precum şi la realizarea noii linii de tramvai între Gara de Nord şi Spitalul de Copii, menită să conecteze mai rapid şi mai eficient Gara de Nord cu zona centrală a oraşului, dar şi să îndepărteze traseul liniilor de tramvai de zona situată în proximitatea Catedralei.

Alte trei proiecte, aflate în stadii incipiente, figurează pe lista obiectivelor de investiţii înaintată de Direcţia de Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale. Acestea  vizează întocmirea documentaţiei şi desfăşurarea concursurilor de proiecte referitoare la realizarea viitoarei Săli Polivalente, a celor patru bazine de înot semiolimpice dedicate sportului de întreţinere, precum şi a viitorului stadion, prevăzut să aibă 42.000 de locuri.

Nicio referire însă în textul documentului transmis de Primărie la proiectul bazinului de înot olimpic.

În ce priveşte proiectul Sălii Polivalente, directorul executiv al Direcţiei de Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale, Mihai Costa, precizează că acesta va fi realizat cu 70% fonduri provenite de la Compania Naţională de Investiţii, în vreme ce Primăriei Timişoara îi va reveni o contribuţie de 30% din valoarea totală a proiectului.

În cazul celorlalte două obiective enunţate, adică documentaţia tehnică pentru cele patru bazine semiolimpice şi pentru stadion, sursa de fonduri indicată este reprezentată de bugetul local al Primăriei Timişoara. Despre fondurile necesare finanţării propriu-zise a celor două proiecte, reprezentanţii Municipalităţii nu menţionează niciun fel de informaţie.

O menţiune suplimentară referitoare la proiectul viitorului stadion mai este făcută în răspunsul primit din partea Direcţiei de Urbanism, care anunţă că a fost aprobată în bugetul local suma de 100.000 de lei destinată organizării procedurii de achiziţie publică în vederea organizării unui concurs de soluţii. 

Sub semnul unei comunicări ambigue şi situate preponderent sub semnul ipoteticului stau şi obiectivele de investiţii înscrise în acest an pe agenda Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara. În răspunsul care poartă semnătura directorului Direcţiei de Mediu, Adrian Bere, se precizează că “în baza contractelor de refacere şi întreţinere a spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă, în mod constant se execută lucrări de reabilitare în cartierele municipiului”, menţionându-se că pentru aceste lucrări finanţarea este asigurată de la bugetul local.

În stadiul de proiect, care va beneficia de finanţare de la bugetul local, însă doar pentru realizarea documentaţiei tehnice, se află şi modernizarea Parcului Central. În plus, mai precizează Adrian Bere, se are în vedere, tot cu finanţare de la bugetul local, demararea procedurilor pentru întocmirea documentaţiei privind amenajarea unui teren cu o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi pe strada Holdelor.

Informaţiile oferite de Direcţia de Urbanism furnizează informaţii, de această dată mai ancorate în sfera concretului, referitoare la proiecte care se află în acest moment în derulare sau care vor demara în decursul acestui an. În documentul care poartă semnătura arhitectului-şef Ciprian Silviu Cădariu este precizat că Direcţia de Urbanism are în derulare două programe de sprijin financiar destinat reabilitării clădirilor istorice. Unul este cel finanţat cu fonduri provenite de la Guvernul german, prin Banca KfW. Proiectul este în valoare totală de 3.000.000 de euro, bani obţinuţi sub forma unui credit, din care 2.000.000 de euro reprezintă un grant oferit Timişoarei de către Guvernul german. Din aceste fonduri se pot reabilita clădiri publice, cât şi clădiri private care figurează pe lista monumentelor istorice.

Al doilea program, care vizează reabilitarea clădirilor istorice, este finanţat integral de la bugetul local, suma alocată pentru anul 2014 fiind de 4 500 000 de lei.

În răspunsurile transmise de reprezentanţii Primăriei Timişoara nu se fac niciun fel de menţiuni referitoare la proiectele care vizează realizarea complexului de agrement de tip Aqua Magic şi nici la realizarea sistemului de spectacole de muzică, lumină, apă şi foc pe Bega.

Finanţările europene, creditul sau parteneriatele public-private, singura şansă pentru majoritatea proiectelor 

Titu Bojin si Nicolae RobuDirectorul Direcţiei de Dezvoltare mai spune că aceste proiecte sunt, în majoritatea lor, “proiecte strategice mari” şi că se intenţionează cofinanţarea acestora în cadrul Programelor Europene de finanţare, pentru a reduce efortul financiar al Primăriei. Dacă va obţine finanţarea din fonduri europene, se mai precizează în răspunsul primit, atunci partea de contribuţie proprie a Primăriei Timişoara se va diminua, variind de la 2 până la maximum 50% din valoarea totală a investiţiei.

În ce priveşte proiectele neeligibile în cadrul programelor de finanţare europeană puse la dispoziţie beneficiarilor în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020, reprezentanţii Municipalităţii precizează că finanţarea se va face “din alte surse, respectiv parteneriatul public-privat şi credite”, la care se vor adăuga fonduri proprii, de la bugetul local al instituţiei.

Niciunul dintre coordonatorii direcţiilor din Primăria Timişoara nu a făcut însă vreo referire la acele proiecte a căror finalizare este asumată de actuala echipă până la finalizarea mandatului edilului Nicolae Robu.

 

Ligia HUŢU

Oana DIMA

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis