Coloniile de la castor au reapărut pe vechile teritorii ale specie de pe râul Mureş, în Arad, dar şi în Timiş, după aproximativ două secole de la dispariţia acestora din aceste zone. Specialiştii spun că reapariţia acestor animale este un indiciu bun legat de posibilităţile de refacere a habitatului specific Rezervaţiei Lunca Mureşului.

Repupularea zonei, după 200 de ani

Biologi care au monitorizat populaţiile de castor din vestul ţări spun că animalele au repopulat toate vechile teritorii ale speciei de pe râul Mureş, din judeţele Arad şi Timiş, după aproape 200 de ani de la dispariţia lor din România, şi că exemplarele aduse din Germania, în urmă cu 13 ani, s-au înmulţit, numărul lor ajungând acum la 160.

Biologul arădean Gabriel Herlo, care a făcut un studiu privind populaţiile de castori din judeţ şi are în derulare proiecte de protejare a acestei specii, a declarat că, doar în judeţul Arad, numărul exemplarelor a ajuns la cel puţin 160 pe cursul râului Mureş, dar mai multe familii au migrat şi în Timiş, fiind monitorizate până la Cenad. Cea mai importantă creştere a populaţiei de castori a fost observată în ultimii trei ani, fiind localizate familii în albia Mureşului. Primii castori au fost eliberaţi pe Mureş în anul 2002, când au fost aduse 22 de exemplare din Germania. “De atunci, numărul familiilor de castori a crescut, ajungând să recucerească toate teritoriile pe care le ocupau la începutul anilor 1800”, spune Gabriel Herlo.

Reprezentanţii Parcului Natural Lunca Mureşului declară că monitorizează atent specia şi că, periodic, descoperă noi teritorii ocupate de castori. Principala urmă pe care o lasă rozătoarele sunt copacii doborâţi, iar cele mai multe semne de acest fel sunt pe o insulă aflată la 35 de kilometri de Arad, între Pecica şi Semlac, care a fost botezată, neoficial, “Insula castorilor”. Specialiştii consideră că acest loc, care are o suprafaţă de trei hectare, este perfect pentru dezvoltarea speciei, pentru că este izolat, accesul fiind posibil doar cu barca.

În urmă cu două secole, acest animal era printre cele mai vânate pentru blană şi carne, astfel că a dispărut complet din România, ultima atestare documentară a existenţei castorului fiind din 1824. Ceea ce îl determină pe biologul arădsean să-şi exprime speranţa că, o dată cu reapariţia castorilor, să nu reînceapă braconajul.

Un alt biolog, Sretco Milanovici, de la Muzeul Banatului, declară că la Cenad, în Lunca Mureşului, castorii au condiţii de habitat prielnice. “Şi dacă au fost aici acum 200 – 300 de ani, e posibil să repopuleze vechile zone locuite. E posibilă şi migraţia castorilor aduşi în Arad, pentru că aceste animale îşi caută mereu teritorii”, mai spune el.

"Ţapi ispăşitori" pentru întârzierile de la autostradă

Apariţia unor familii de castor într-un judeţ vecin a fost indicată recent ca posibilă cauză de întârziere a lucrărilor la autostrada Lugoj – Deva. Este vorba despre trei familii de castori descoperite în zona localităţii hunedorene Bejan, în apropiere de Mintia. Un cetăţean a văzut familiile de castori şi a anunţat autorităţile de mediu când a observat că lucrările la autostradă vor trece extrem de aproape de locul unde au fost găsiţi castoriu. Specialiştii spun că şi aceste familii de castori ar fi sosit în zona respectivă după ce au migrat dinspre râul Mureş. Din primele verificări, două dintre familiile de castori s-ar fi mutat deja într-o zonă aflată la distanţă mai mare faţă de lucrările la autostradă. Cert este că firma care se ocupă de lucrările de construcţie la autostradă a fost nevoită să angajeze o societate care să studieze zona unde sunt castorii, pentru a nu se opri lucrările.