Caritate în paşi de bal vienez

La Timişoara are loc a treia ediţie a celebrului Balul vienez

Bal vienez TimisoaraBalul Vienez de la Timişoara, al 31-lea bal recunoscut la nivel mondial de către Primăria din Viena, îşi deschide porţile, în sala Teatrului Naţional. Construită după planurile a doi arhitecţi vienezi.

 

Un proiect caritabil

În 5 decembrie vor fi prezenţi, pentru acest eveniment, în Sala Teatrului Naţional din Timişoara, invitaţi din mediul diplomatic, politic, aristocratic si economic. Organizatorii, reprezentanţii Fundaţiei Balul Vienez de la Timişoara, spun că la această ediţie a balului au confirmat prezenţa şi mezzosoprana româncă Roxana Constantinescu şi orchestra vieneză Spirit of Vienna Ensemble.

Balul Vienez de la Timişoara este o marcă înregistrată la Bruxelles şi se organizează sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Austriei. Acesta este recunoscut la nivel internaţional de către Primăria Viena şi onorat prin participarea reprezentanţilor ambasadelor, consulatelor, familiilor regale, a instituţiilor locale şi a investitorilor prezenţi în România. Scopul acestui proiect este de a sprijini Fundaţia internaţională United Way România, în beneficiul câtorva sute de copii, tineri şi vârstnici din Timişoara.

Organizatorii mai spun că Balul Vienez de la Timişoara îşi propune să amplifice spiritul conştiinţei sociale a timişorenilor, a mediului de afaceri internaţional şi instituţional, reunind valori şi tradiţii comune în decorul cultural al Teatrului Naţional.

Costurile acestui eveniment sunt acoperite din sponsorizări, din donaţii, din taxa de înscriere a debutanţilor la cursurile de pregătire şi din donaţii individuale provenite de la invitaţii prezenţi la bal.

Fondurile obţinute în urma Balului vienez de la Timişoara, anunţă organizatorii, vor fi direcţionate către Fundaţia Internaţională United Way România, acoperind trei domenii: educaţie, sănătate şi integrare socială. În total, de aceşti bani vor beneficia 342 de copii.

Sala balului, construită după planurile a doi arhitecţi vienezi

Şi locaţia balului, Sala Teatrului Naţional din Timişoara, are legătură cu Viena. Construcţia clădirii a început în 1871, după planurile arhitecţilor vienezi Helmer şi Fellner, care deveniseră celebri pe tot teritoriul fostului Imperiu austro-ungar, pentru Teatrele realizate la Budapesta, Viena, Odessa.

Clădirea Teatrului Timişoara a fost finalizată în 1875, fiind parţial finanţată de către Administraţia oraşului. În prima sa formă, imobilul adăpostea o sală de spectacole, un han şi, în jur, dispuse simetric, o serie de spaţii comerciale. A fost, însă, devastată de două mari incendii. După cel de-al doilea incendiu, în 1920, au rămas intacte doar aripile laterale, reconstrucţia făcându-se după planurile arhitectului Duiliu Marcu, faţada principală şi sala de spectacole fiind refăcute în stil neobizantin, caracteristic arhitecturii româneşti a momentului.

Sala de spectacole a Teatrului Naţional Timişoara, cu o capacitate de 600 de locuri în stal, balcoane şi loje, dispuse frontal în raport cu scena, este construită în stil clasic.

Eleganţa şi rafinamentul, impuse prin cod vestimentar

Bal vienez Timisoara  5Organizatorii impun şi un cod vestimentar. “Din respect pentru tradiţia vieneză a balurilor, organizatorii impun Balului de la Timişoara, cel mai înalt rang al ţinutelor – «black and white tie».Domnii vor purta frac negru, pantaloni negri adecvaţi fracului, sunt preferate bretelele – curelei, pantofi negri lac cu talpă de piele, papion alb, vestă albă şi o cămaşă albă cu guler pentru papion. Materialul preferat pentru cămaşă, vestă şi papion, este marcella, o ţesătură din bumbac texturată. Ţinuta se completează cu mănuşi albe şi batistă de mătase pentru buzunarul exterior al hainei. (…) Ceasul de buzunar se bucură în această seară de o mai mare preţuire decât orice tip de mecanism purtat la mână”, explică organizatorii, reprezentanţii Fundaţiei Balul vienez de la Timişoara. Aceştia mai spun că cei dornici să rememoreze timpurile de odinioară îşi pot face apariţia purtând joben.

Şi doamnelor le este impus un dress code. Acestea vor purta rochii de seară lungi. “Croiul rochiei de seară va fi adaptat unui pas de dans lejer; de asemenea, pantofii trebuie aleşi în aşa manieră încât să permită mişcarea fluentă pe care o solicită valsul. Este relevantă, în acest sens, o mărime moderată a tocului şi evitarea tălpilor din cauciuc”, mai spun organizatorii.

E recomandată evitarea la vals a doamnelor necunoscute

Reprezentanţii Fundaţiei Balul vienez de la Timişoara anunţă că seara de dans este deschisă de către aşa-numitul comitet al balului, din care fac parte perechile de debutanţi. Publicul general este invitat să se alăture prin tradiţionala urare: “Alles Walzer!”

“Invitaţiile de dans se fac aproape în exclusivitate de către domni, prin plecăciunea caracteristică adresată doamnei, care răspunde prin reverenţă. Tradiţionaliştii vor putea aborda invitaţia prin sărutul mâinii doamnei. În cazul în care doamna este însoţită, se va cere în mod politicos îngăduinţa partenerului. Este de dorit a se evita invitaţiile adresate doamnelor necunoscute. Partenerii de dans vor aborda şi vor părăsi întotdeauna împreună spaţiul de dans, perechile care au mai multă îndemânare valsează spre exteriorul spaţiului. Deplasarea la valsul vienez se face în sens invers acelor de ceas”, atrag atenţia organizatorii.

Programul muzical al balului este în exclusivitate format din vals vienez, vals lent, polka şi cadril.

Un scurt istoric al Opernball Viena

Opernball VienaBalul Operei de la Viena, patronat de preşedintele Austriei, a devenit unul dintre cele mai râvnite evenimente mondene – reînviat şi promovat fiind, atât de tânăra republică austriacă în 1921, după prăbuşirea monarhei, cât şi începând cu anul 1956, de când acesta se desfăşoară fără întrerupere.

Balul mai este denumit şi “seara de un milion de euro”, deoarece încasările din rezervări şi bilete de participare depăşesc chiar această sumă, pe care organizatorii o dedică realizării importantelor proiecte culturale ale Operei de la Viena. Alături de capete încoronate, politicieni, diplomaţi şi magnaţi ai afacerilor şi finanţelor, în lojele de 16.000 – 18.000 de euro îşi fac apariţia şi marile vedete ale scenei muzicale şi ale Hollywood-ului. Printre acestea au putut fi văzute Roger Moore, Claudia Cardinale şi Sarah Fawcett.

Chiar dacă glamour şi blink se scriu cu litere mari la acest eveniment, el respectă întru totul eticheta unui bal vienez, ce presupune o ţinută şi un comportament distins, elaborat conform convenţiilor secolului XIX. Domnii poartă ţinuta clasică «white tie» (frac) în timp ce doamnele etalează cele mai extravagante toalete de seară şi bijuterii ale momentului”, spun organizatorii.

Istoria Balului de la Viena a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, când, în 1877, împăratul Franz Joseph I a cedat faţa insistenţelor cercurilor artistice vieneze şi a permis organizarea unei festivităţi purtând iniţial numele de “Opern Soiree”, în noua clădire a Operei Imperiale şi Regale aflată pe Ring la Viena. Un spectacol care avea să se desfăşoar, însă, conform rigorii impuse, adică fără dans.

Lucrurile aveau să ia o altă turnură, după cum descrie ziarul “Wiener FremdenBlatt”, din 12 decembrie 1877: “… la început, atmosfera a fost de-a dreptul posacă, dar sângele şi curajul vienez au învins circumstanţele… după miezul nopţii s-a comis întâiul indubitabil dans în sala de festivităţi a operei noastre…”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis