După o lungă perioadă în care doar s-a vorbit despre un potenţial pericol, acum s-au luat şi în Timiş primele măsuri concrete de prevenire, odată cu apariţia primelor focare de boală a limbii albastre în judeţul Caraş-Severin. Carantina, care s-a instituit pe o suprafaţă de 150 de kilometric, s-a întins şi în Timiş, unde târgurile de animale ar putea fi închise definitiv. Rămâne de văzut dacă, la fel ca în cazul gripei aviare sau al pestei porcine, vor exista aceleaşi dubi cu privire la autenticitatea presupusei epidemii.

Măsuri concrete de carantină

După ce mai multe presupuse focare ale febrei catarale maligne – boala limbii albastre – au fost semnalate la limita dintre Timiş şi Caraş-Severin, la Prefectură a fost organizată o şedinţă a Centrului Local de Combatere a Bolilor Timiş, unde s-au luat şi primele măsuri concrete de prevenire în Timiş. “S-au depistat aceste cazuri în Caraş-Severin, la limita cu judeţul Timiş, şi s-a instituit o zonă de carantină de aproximativ 150 de kilometri. Toate târgurile de animale au fost închise până în 5 octombrie şi, dacă vor exista confirmări legate de prezenţa acestei boli şi în judeţ, se vor închide complet. Din păcate, la fel ca şi în cazul pestei porcine, această situaţie afectează exporturile de carne, către ţările arabe, în special”, spune inginerul Viorel Solomie, de la Direcţia Agricolă Timiş.

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor arată că numărul animalelor afectate de boala limbii albastre a ajuns la 757, cele mai multe fiind în judeţele Buzău – 205, în 27 de comune, Prahova – 138, în 31 de comune, Vrancea – 96, în 17 comune, Gorj – 67, în zece comune, Olt – 62, în două comune, Vâlcea – 46, în 11 comune şi Bacău – 35, în trei comune.

De asemenea, boala este confirmată în judeţele Dâmboviţa – la 26 de animale dintr-o comună, Constanţa – 26, din trei comune, Teleorman – 11, din trei comune, Mehedinţi – şapte, din şapte comune, Argeş – nouă, din două comune, Vaslui – nouă, din trei comune şi Dolj – şase, din două comune. Judeţul Caraş-Severin încă nu apare pe această listă.

Ponderea animalelor afectate de boală, din totalul celor 5.937.668 existente în cele 22 de judeţe, este de 0,01 la sută. Dintre animalele bolnave, 132 au murit.

O situaţie asemănătoare cu cea legată de pestă

Situaţia de acum pare asemănătoare cu cea instituită în 2003, când blocada exporturilor de produse de carne de porc în spaţiul comunitar a fost prelungită  în contextul în care a existat un scandal legat de infecţiile de pestă porcină semnalate în 2007 la câteva ferme din Timiş.

Exporturile de carne şi produse procesate din carne de porc, provenind din România, au fost interzise pe piaţa UE din 2003, întrucât ţara noastră folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.

Blocajul exporturilor a fost prelungit ulterior, după ce, în 2007, s-au înregistrat o serie de focare de pestă de porci, în Timiş, la o serie de ferme unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci. În judeţ, epidemia de pestă a cauzat pierderi imense producătorilor de carne de porc. În urma epidemiei, doar pentru femeile din Timiş afectate, Statului român i-au fost cerute despăgubiri de aproximativ 28 de milioane de lei, pentru ecarisarea porcilor infestaţi cu pestă şi curăţarea focarelor epidemiei.

Interdicţia de export a continuat apoi, succesiv, în 2009 şi 2010, deşi nu mai existau indicii din care să rezulte că această blocadă ar fi justificată. În acest sens, s-a vorbit despre interesul unor mari companii producătoare de carne de porc din spaţiul comunitar de a evita prin acest blocaj concurenţa cărnii româneşti.