Deşi inspectorii de specialitate dau asigurări că praful din aerul respirat de timişoreni nu mai este la cote la care să declanşeze eventuale acţiuni de infringement împotriva România, cum se întâmpla în urmă cu câţiva ani, problema nu s-a rezolvat. Potrivit indicatorilor Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, anul trecut cantităţile de praf au crescut, în raport cu 2014.
Un oraş mai prăfuit în 2015
Din punct legal, Timişoara se încadrează într-un plafon maxim admis al numărului de depăşiri a concentraţiei maxime de praf din aer. Legea privind calitatea aerului înconjurător prevede pentru indicatorul praf în aer un număr de maxim 35 de depăşiri pe an, a fiecare dintre cele două staţii de monitorizare a calităţii aerului din oraş. În Timişoara nu s-a ajuns anul trecut la 35 de depăşiri semnalate pe staţie, dar au fost 20 de depăşiri la staţia din Calea Şagului şi 24 de depăşiri la cea din Calea Aradului.
Totuşi, reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara menţionează că numărul de depăşiri a crescut faţă de 2014, când se cuantificau patru astfel de situaţii în Calea Şagului şi 28 în Calea Aradului.
Oficiali ai Primăriei spun că activităţile de construcţii, lucrările de reabilitare a infrastructurii urbane au constituit una dintre principalele cauze ale creşterii concentraţiilor de praf din atmosfera oraşului în anul 2015. Dar, adaugă, cu toate acestea este al patrulea an consecutiv în care nu s-au mai înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii. Reprezentanţii Municipalităţii mai spun că în 2015 au fost controlaţi 24 de agenţi economici, care aveau 19 şantiere în lucru, şi cinci firme a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului, fiind aplicate 12 amenzi, cu impunere de măsuri concrete şi imediate de diminuare a răspândirii prafului în aer.
Pentru reducerea prafului din aer specialiştii Msunicipalităţii cred că e nevoie, în primul rând, de mai mult spaţii verzi, discutându-se în acest sen inclusiv despre amenajarea de noi parcuri. „Nu ar fi imposibilă amenajarea unor parcuri noi în Timişoara, atâta vreme cât există încă terenuri ale Statului cu statut incert – spaţii cu suprafaţă foarte mare al căror proprietar este necunoscut. Există însă şi soluţii mai simple, cum ar fi aliniamentele stradale, unde în loc de iarbă şi arbuşti s-ar putea planta copaci. Pentru un parc este nevoie de o suprafaţă mai mare, iar oraşul este destul de aglomerat. Cert este că trebuie să existe o strategie clară în acest sens. La nivel de discurs totul e bine. Cu implementarea stăm însă mai prost”, consideră Andrei Condoroş, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, filiala Teritorială Vest.
Probleme majore „istorice”
După ce s-a făcut publică, în urmă cu câţiva ani, informaţia că Timişoara se află pe lista celor mai prăfuite şi poluate oraşe din România, fapt care a declanşat procedura de infringement pe mediu împotriva României, Municipalitatea a demarat un program complex privind reducerea nivelului de praf în oraş. Printre măsurile luate s-au numărat măturarea şi spălarea străzilor, amplasarea de gazon în spaţiile verzi deteriorate, monitorizarea şantierelor şi a modului de depozitare a materialelor de construcţie, verificarea autovehiculelor, plantări de arbori şi arbuşti şi îndepărtarea surplusului de pământ din aliniamentele stradale. În ciuda acestor măsuri, praful continuă să fie o problemă.
Terenurile cu bălării contribuie şi ele la creşterea indicatorilor de poluare a aerului, prin praful şi polenul de ambrozie generate în atmosferă.
Cu toate că Planul Urbanistic General al Timişoarei, elaborat în 2013, indica o deosebită grijă pentru zonele marginale ale oraşului, multe năpădite de bălării şi gunoaie, autorii studiului par să fi uitat că şi în zona centrală există terenuri uitate de proprietari, care sunt o sursă de infecţie, praf şi ambrozie. În acest sens, în Consiliul Local s-a luat în discuţie faptul că în urmă cu aproape doi ani a fost aprobată o hotărâre prin care toate terenurile din Timişoara, care sunt sau nu proprietate a municipiului Timişoara, trebuie să fie curăţate de proprietar şi îngrădite. Aceste terenuri reprezintă o cauză de creştere a cantităţii de praf, pentru care şi Timişoara a fost desemnată la nivel european drept unul dintre cele mai prăfuite oraşe din spaţiul comunitar. Totodată, de pe aceste terenuri se generează cantităţi mari de polen de ambrozie, tot mai concentrat în aerul din Timişoara, care provoacă alergii severe. Răspândirea acestui polen este favorizată de înmulţirea buruienii pe aceste zone virane, necultivate, lăsate în paragină.
Ultimele comentarii