După ce s-a discutat intens în ultimii ani şi la Consiliul Judeţean Timiş, şi la Primăria Timişoara despre necesitatea unui plan de măsuri coerent care să eradicheze din stadii timpurii ambrozia, planta de pa terenurile neîngrijite care provoacă alergii, măsurile se iau tot pe ultima sută de metri. Şi inutil, spun unii aleşi locali.

Încă un an, aceeaşi poveste

În această perioadă în care polenul de ambrozie se alătură prafului din aer, care oricum era în concentraţii cu mult peste cele normale în destul zone din judeţ, mii de timişoreni se plâng de forme acute de alergii. Ca şi în ceilalţi ani, dincolo de intenţiile manifestate şi discuţiile regulate pe această temă de la Consiliul Local sau Judeţean, măsurile concrete şi utile întârzie să apară şi, în acest stadiu, chiar dacă sunt luate, sunt total inutile, conform unor aleşi locali.

Zilele trecute, Primăria Timişoara a anunţat că va demara o campanie de stârpire a ambroziei cu ajutorul Poliţiei Locale, agenţii urmând să identifice terenurile pe care proprietarii le lasă neîngrijite şi unde cresc bălării şi vor da amenzi. Primăria Timişoara a precizat că legea nu permite sancţiuni suficient de aspre şi că amenzile vor fi date la maximul grilei pentru proprietarii care nu îşi întreţin terenurile.

Măsurile luate de Municipalitate, chiar dacă sunt tardive, reprezintă totuşi o intenţie lăudabilă, faţă de ce se întâmplă la Consiliul Judeţean Timiş, unde deşi s-a vorbit despre un amplu plan judeţean de combatere a ambroziei încă din toamna anului trecut, măsurile concrete au întârziat să apară. “Eu am spus şi în plenul Consiliului Judeţean – teoretic, campania de combatere a ambroziei trebuie să înceapă prin luna mai sau iunie, atunci când buruiana încolţeşte. Acum tot ce se mai face este inutil şi tardiv, pentru că polenul este deja în aer. Este un fenomen asupra căruia am atras atenţia de mai multe ori, şi anul trecut, însă se întâmplă exact ca şi până acum – nu se iau măsuri atunci când trebuie, şi eventualele măsuri luate acum nu au niciun efect”, spune consilierul judeţean PSD Adrian Pau.

Un pericol pentru sănătate

Şi anul trecut, votarea “planului de luptă” judeţean cu ambrozia a dus la discuţii legate de modul în care se cheltuie 100.000 de lei alocaţi pentru combaterea acestei plante. Câţiva consilieri judeţeni anticipau că toată campania nu va avea niciun efect dacă ambrozia va fi combătută cu pliante.

Chiar şi aşa, în cadrul acestui plan a fost finanţată din bugetul CJ Timiş tipărirea de materiale informative pentru autorităţile administrativ-teritoriale din judeţul Timiş (postere – 1.000 de bucăţi, broşuri – 2.000 de bucăţi, pliante – 10.000 de bucăţi). Materialele conţineau “imagini explicite pentru identificarea plantei şi informaţii generale privind impactul asupra sănătăţii, mediului şi agriculturii şi informaţii privind combaterea ambroziei”.

Cu alte cuvinte, prin aceste materiale informative beneficiarilor campaniei le-a fost descrisă ambrozia. Pe lângă pliante, planul judeţean de combatere a acestei plante mai prevedea fonduri pentru… deplasări: “deplasări în teritoriu pentru acţiunile de informare ale membrilor echipei de implementare a regulamentului”. Rezultatele acestei strategii s-au văzut din plin şi anul trecut şi în acest an…

Din datele alergologilor timişoreni reiese că ambrozia are în ultimii ani o foarte mare incidenţă la nivelul judeţului, planta răspândindu-se şi producând foarte mult polen, mai ales că uneori perioada de înflorire se poate întinde din luna iunie şi chiar până în luna septembrie.

Ambrosia artemisiifolia, numită şi iarba pârloagelor, este nocivă pentru sănătate populaţiei, din cauza polenului produs în perioada de înflorire. Buruiana apare şi se răspândeşte rapid pe terenurile virane, şantiere, printre ruine şi dărâmături, pe marginea şoselelor, dar şi în grădini şi în culturile agricole.