Bugetul județean, „reabilitat” cu banii de inundaţii

inundatii-sacosu-mare-12Pentru următoarea şedinţă de plen, Consiliul Judeţean Timiș a propus încă o rectificare de buget, dintr-un şir mai lung, banii daţi de Guvern pentru reabilitarea infrastructurii distruse de inundaţii refăcând oarecum veniturile â afectate de estimări nerealiste.

 

Veniturile estimate prea optimist, rectificate cu bani de la Guvern

Cum pe parcursul ultimilor luni s-au tot succedat rectificările de buget la Consiliul Judeţean Timiș, pe fondul unor schimbări, dar şi al unor greşeli din trecut legate de proiecte europene care nu s-au mai concretizat, şi finalul de an aduce o nouă astfel de propunere de rectificare.

De această dată, cu toate lamentările legate de faptul că nu se dau bani de la Guvern, bugetul CJ Timiş se rectifică pe plus cu banii veniţi de pe plan central pentru refacerea infrastructurii judeţene distruse de inundaţii.

„Prin Hotărârea de Guvern nr. 752/2016 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii s-a alocat judeţului Timiş suma de 1.162,00 mii lei pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale, lucrări efectuate de judeţul Timiş din bugetul aprobat”, precizează reprezentanţii CJ Timiş.

Suma nu va aduce însă prea multe schimbări, raportat la buget, ea urmând să aibă destinaţia umplerii unor goluri lăsate de estimările prea optimiste privind bugetul. După cum menţionează conducerea CJ Timiş, din analiza contului de execuţie la 31 octombrie s-a observat o încasare a veniturilor proprii sub estimări. Astfel s-a propus diminuarea veniturilor proprii cu suma de 1.162,00 mii lei. Adică, banii primiţi de la Guvern.

 

Bani din „lichidare”

O altă sursă de venituri luată în discuţie la această ultimă rectificare este cea aferentă reorganizării aparatului CJ Timiş, respectiv desfiinţării Agenţiei de Dezvoltare Economico Socială (Adetim) şi a Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş.

Astfel, după desfiinţarea Adetim, s-a făcut o economie de 107.000 lei – cheltuieli de personal şi 195.000 de lei – bunuri şi servicii, şi prin desfiinţarea Drumurilor Judeţene s-a economisit, spune Consiliul Judeţean, 191.000 de lei cheltuieli de personal şi 6,5 milioane de lei – cheltuieli pentru bunuri şi servicii.

Deşi acum bilanţul de final de an este pe plus, după desfiinţarea acestor structuri, rămâne de văzut dacă rezultatele vor fi la fel de bune şi pe termen lung, ţinând cont de faptul că Adetim a implementat şi a iniţiat multiple proiecte cu fonduri europene, care sunt puse sub semnul întrebării după defiinţarea Agenţiei.

„Din punctul meu de vedere, desfiinţarea Adetim a fost o greşeală. Se poate vedea acest lucru destul de clar din proiectele implementate de agenţie, şi din cele demarate”, ne-a declarat consilierul judeţean Marian Vasile.

„Desfiinţarea Adetim a fost o decizie greşită. Adetim trebuia lăsată să-şi facă treaba. Nu era nicio problemă dacă exista mai departe, alături de Direcţia de Dezvoltare a C.J. Timiş. Există această problemă a proiectelor iniţiate de către Adetim, care să spunem că ar putea fi preluate şi duse mai departe de Direcţia de Dezvoltare a CJ Timiş. Se pune însă şi o altă întrebare: cine mai realizează în locul Adetim proiecte din categoria celor pe care Adetim se specializase?”, ne-a declarat un fost reprezentant al Adetim, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul.

Print Friendly, PDF & Email