Jurnalista Brînduşa Armanca se declară nemulţumită şi îngrijorată de lipsa de transparenţă cu care Asociaţia Timişoara Capitală Culturală gestionează fondurile, milioane de euro, şi cu care selectează proiectele: „E nevoie de transparenţă şi de proceduri, altfel rămân marginale forţele culturale ale oraşului.”
La sediul Primăriei Timişoara, primarul Nicolae Robu a organizat, ieri seară, o întâlnire între personalități culturale ale orașului şi reprezentanţii Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală. Scopul a fost informarea participanților nu doar asupra proiectului ca și conținut și stadiu, ci şi asupra posibilităților lor de implicare, dialogul între ei şi reprezentanţii Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană şi expunerea de sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii acesteia.
Printre cei prezenţi la dezbatere a fost şi jurnalista Brînduşa Armanca, fost director al Institutului Cultural Român de la Budapesta. Aceasta se declară nemulţumită şi îngrijorată de lipsa de transparenţă cu care Asociaţia Timişoara Capitală Culturală gestionează fondurile, milioane de euro, şi cu care selectează proiectele.
„Bugetul cheltuit în 2017 pe acţiuni pe care le puteţi vedea şi pe site-ul asociaţiei – o acţiune mare, circul, şi câteva lucruri mărunte făcute în cafenele –, a fost de 900.000 de euro şi 400.000 de lei, bani proveniţi din sponsorizări. Bugetul total, mi-a spus doamna Neumann, pe acel an, este de 2.500.000 de euro. O sumă mare. Pe 2018 sunt prevăzuţi 3.385.000 de euro. O sumă mare. Din experienţa mea empirică, de fost director de Institut Cultural din străinătate, ICR Budapesta a avut, pe un an de zile, maximum 220.000 de euro pentru programe culturale, iar dacă adăugăm şi salariile celor şapte oameni care au derulat aceste programe ar fi ajuns undeva la 400.000 – 450.000 de euro. Şi eram plătiţi în regim de oameni aflaţi în misiune în străinătate”, spune Brînduşa Armanca.
Aceasta precizează că a comunicat respectivele cifre pentru a arăta că este o responsabilitate majoră a unei asociaţii de drept privat să managerieze aceste sume şi se întreabă: „Pe ce s-au cheltuit aceşti bani?”
În privinţa proiectelor selectate de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală, Brînduşa Armanca spune că anul trecut, selecţia acestora s-a făcut nu pe bază de apel deschis, ci pe bază de invitaţie. Aceasta menţionează şi un episod de ieri, de la conferinţa de presă susţinută de conducerea asociaţiei: „Au fost acolo şi trei cetăţeni onorabili ai Timişoarei, care aveau nişte proiecte – unul fiind chiar încadrabil în dosarul de proiect – pe care le-au prezentat pe scurt. Am fost uluită de atutudinea Simonei Neumann, care vorbeşte despre un anume tip de practică. Directoarea asociaţiei a spus: «Veniţi la mine. Să vedem, să vorbim.» Nu, nu există «veniţi la mine». Există doar lucruri care se fac transparent. Noi toţi trebuie să ştim ce programe se pun pe masă, cum sunt selectate, ce finanţare trebuie să obţină. Şi îi asigur pe toţi cei de faţă că în Timişoara sunt suficiente minţi care ştiu să citească un dosar de candidatură, ştiu limba engleză, ştiu să citească şi rapoarte de monitorizare. Sunt mulţi timişoireni care sunt îngrijoraţi.”
Concluzionând, Brînduşa Armanca spune că e nevoie de transparenţă şi de proceduri, altfel rămân marginale forţele culturale ale oraşului şi, inclusiv, instituţii importante de cultură ale acestui oraş. „Este un semnal de alarmă, nu cer niciun fel de informaţii. Am suficiente”, a conchis Brînduşa Armanca.
În replică, Simona Neumann s-a declarat „extrem de îngrijorată de tonul şi insinuările pe care le faceţi”. Moment în care a intervenit primarul Nicolae Robu care a solicitat discuţii clarificatoare, nu polemici, „altfel, riscăm să degenerăm discuţia.”
Simona Neumann nu a oferit detalii privind modul de cheltuire a banilor, declarând doar că bugetul de venituri şi cheltuieli şi raportul de activitate vor constitui subiectul unei alte întâlniri, care va avea loc în 13 februarie.
În privinţa alegerii programelor culturale, spune Simona Neumann, „asociaţia a câştigat un concurs european, cu un juriu european, pe baza unui program care a fost făcut împreună cu toţi cei care au avut ceva de oferit pentru acest program. După câştigarea titlului, este normal să dezvoltăm implementarea acestor programe cu ajutorul acelora care au propus proiectele respective, iar pentru proiectele care nu sunt conţinute în dosar se organizează apel deschis.”
Referitor la cele trei persoane care au venit cu propuneri de proiecte, directorul asociaţiei spune că le-a a invitat „nu la mine acasă, nici la restaurant, ci la sediul asociaţiei, pentru a discuta aceste propuneri cu directorul artistic şi echipa artistică, pentru a vedea în ce măsură propunerile lor se pot regăsi în proiectele deja existente. Toată lumea care vrea să facă ceva este bine primită la asociaţie. Nu cu mine se discută problema”.
Primarul Timișoarei, Nicolae Robu a organizat ieri seară, la sediul Primăriei, o întâlnire cu personalitățile culturale ale orașului pe tema „Timișoara – Capitală Culturală a Europei în 2021”.Scopul acestei întâlniri a fost informarea participanților nu doar asupra proiectului ca și conținut și stadiu, ci şi asupra posibilităților lor de implicare, dialogul între ei şi reprezentanţii Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană şi expunerea de sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii acesteia.
Pe lângă conducerea asociaţiei şi a Municipalităţii, la dezbatere au participat, printre alţii, Vasile Popovici, scriitor, profesor universitar şi fost ambasador, scriitorul şi profesorul universitar Marcel Tolcea, fost director al Muzeului de Artă, scriitorul şi profesorul universitar Daniel Vighi, preşedinte al asociaţiei Ariergarda, omul de afaceri Ovidiu Şandor, organizatorul bienalei Art Encounters, regizorul Florin Iepan ori directorul Filarmonicii Banatul, Corioan Gârboni.
Nicolae Robu și-a exprimat, recent, nemulțumirea față de echipa Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, condusă de Simona Neumann, căreia i-a reproșat lipsa de comunicare cu oamenii de cultură din oraș.
Ultimele comentarii