Braconierii arheologici, hiper-activi în Timiş

În Banat, braconajul arheologic pare să fie un fenomen scăpat de sub control. Arheologii spun că s-a ajuns în situaţia ca unor specialişti din domeniu să li se ceară mai multe avize şi aprobări pentru deţinerea unui detector de metale decât unor amatori.

 

Un fenomen de amploare

Poliţiştii din Caraş-Severin au făcut, la a începutul acestei săptămâni ,14 percheziţii domiciliare în patru judeţe – Caraş-Severin, Bihor, Timiş şi Arad –, la persoane suspecte de braconaj arheologic. În urma 12săpăturilor neautorizate în situri, aceştia şi-au însuşit mai multe bunuri din patrimoniul cultural.

La descinderi au participat şi luptători de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale şi poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Ppoliţie judeţene Bihor, Timiş şi Arad. „Începând din 2015, bănuiţii ar fi efectuat detecţii şi săpături neautorizate în situri arheologice, de unde ar fi prelevat bunuri culturale mobile de epocă romană şi medievale”, menţiona Poliţia Caraş-Severin.

Acţiunea Poliţiei arată că fenomenul braconajului arheologic nu este nici pe departe ţinut sub control. Apect pe care îl confirmă şi arheologii timişeni.

„Sunt situri care sunt căutate şi răvăşite sistematic, cum sunt cele de la Parţa sau Sânandrei. Asta ca să nu mai vorbim de aşezările romane din judeţ, din locuri izolate, fără pază”, afirmă arheologul Florin Draşovean.

În opinia sa, cadrul actual de reglementare legat de deţinerea de detectoare de metale este extrem de deficitar. „Pentru ca un specialist din domeniul arheologiei să deţină un detector de metal trebuie să obţină nu ştiu câte avize sau rapoarte. Pentru amatori este suficientă o singură aprobare de la Poliţie”, mai spune Florin Draşovean.

 

120 de posesori de detectoare, doar patru au predat obiecte găsite

Conform unui raport făcut public de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, structura cu competenţe în sfera protecţiei patrimoniului, a fost nevoită anul trecut să efectueze 11 controale în colaborare cu Poliţia, după ce a constatat intervenţii neautorizate şi distrugeri în zone cu patrimoniu arheologic.

Se remarcă faptul că acest fenomen al săpăturilor neautorizate continuă să se dezvolte în Timiş, pe fondul unei legislaţii permisive cu privire la deţinerea şi utilizarea de detectoare de metale, precum şi în contextul lipsei fondurilor pentru paza siturilor arheologice. Primăriile comunale, cărora le revin de obicei astfel de atribuţiuni, nu au nici personal pregătit care să asigure paza acestor situri, nici fonduri necesare pentru a-l plăti.

Cât despre deţinerea de detectoare de metale, este suficient de remarcat faptul că ele se vând la liber în Timiş, în special pe siturile de mică publicitate.

Anul trecut, în urma unei mese rotunde organizate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, cu tema Utilizarea detectoarelor de metale – între hobby şi infracţiune, a fost întocmit un document cu recomandări către Ministerul Culturii, în încercarea de a diminua fenomenul căutării ilegale de artefacte arheologice. S-a discutat atunci şi despre uşurinţa cu care orice persoană poate să deţină un detector de metale şi, având cunoştinţe vagi în domeniul arheologiei, poate descoperi artefacte inestimabile pentru cultura românească, care apoi, de cele mai multe ori, ajung pe piaţa neagră.

În Timiş, potrivit statisticilor oficiale, există 120 de deţinători de astfel de detectoare de metale, majoritatea declarându-se arheologi amatori. Însă, din 2006 şi până în prezent, doar patru dintre ei au predat artefacte muzeelor din judeţ sau Direcţiei de Cultură. În cazul celorlalţi deţinători, pot exista doar bănuieli legate de destinaţia obiectelor găsite.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro