Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare ar putea asigura autorităţilor locale, cu proiecte finanţate din fonduri U.E., împrumuturi pentru cofinanţare, fără să mai fie nevoie ca acestea să apeleze la bănci comerciale. Este o veste care vine cam târziu pentru Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara, care au apelat deja la credite bancare pentru cofinanţări de proiecte europene.

O variantă tardivă

Conform reprezentanţilor Guvernului, în urma unei discuţii cu BERD şi Ministerul de Finanţe, există posibilitatea de a încheia un acord prin care autorităţile locale să poată să primească împrumutul pentru partea de confinanţare a proiectelor europene. Potrivit Executivului, băncile comerciale acordă foarte greu asemenea credite, solicitând autorităţilor locale garanţii de care acestea nu dispun.

Vestea este întârziată pentru Primăria Timişoara, căreia IFC, parte a Băncii Mondiale, îi acordă un împrumut în valoare de 112 milioane lei, adică, aproximativ 25 milioane euro, pentru a susţine dezvoltarea infrastructurii municipale şi sociale. Împrumutul va ajuta Timişoara să cofinanţeze proiectele care sunt deja susţinute de U.E., printre care se numără îmbunătăţiri în sectoare precum transport, termoficare, reînnoire urbană şi infrastructură socială. Totodată, sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii este destinat modernizării sistemelor şi serviciilor informatice municipale.

O variantă mult mai bună pentru Consiliul Judeţean

Un împrumut de la BERD ar fi fost o variantă mult mai bună şi pentru Consiliul Judeţean Timiş. În acest caz, strădaniile conducerii administraţiei judeţene, care se chinuie de câteva luni bune să convingă consilierii judeţeni de oportunitatea contractării unui credit cu o valoare destul de mare, pentru finanţarea obiectivelor de investiţii, au dat roade în cele din urmă, împrumutul fiind aprobat la penultima şedinţă de plen. Consilierii judeţeni care s-au opus acestei metode de finanţare spun că nici acum nu este foarte clară lista de investiţii şi nici oportunitatea obiectivelor care se doresc a fi finanţate din acest împrumut.

Conducerea administraţiei judeţene a publicat la începutul anului o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea era estimativă. Printre proiectele enumerate cu finanţări estimative se numără restaurarea şi refuncţionalitatea Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, sau finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Consilierii judeţeni P.D.L., care se opun contractării împrumutului, susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune să se apeleze  la această formă de finanţare a investiţiilor judeţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de peste 26% şi se întreabă ce va face C.J. Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare.

Chiar şi cu aceste obiecţii, creditul a fost aprobat. “Creditul a apărut ca o necesitate disperată, după ce actuala conducere a C.J.T. a constatat că aproape tot ce a promis în campanie nu are acoperire în alocările bugetare venite de pe plan central. Ca atare, s-a apelat la această ultimă soluţie. Diferenţa care i-a mai rămas Consiliului Judeţean până la pragul maxim de îndatorare nu mai poate fi însă valorificată în niciun fel”, ne-a declarat consilierul judeţean P.D.-L. Marius Martinescu.