Statele Unite ale Europei, un proiect utopic?

Un timişorean a reprezentat România la a doua ediţie a unei conferinţe despre perspectivele europene şi suveranitate naţională

Corneliu Berari bustIdentificarea unor alternative funcţionale la modul în care este gândită în prezent arhitectura europeană, dar şi căile ce trebuie urmate pentru a conserva suveranitatea naţională a fiecărui stat în parte, cu respectarea elementelor tradiţionale şi de specificitate, au fost subiectele dezbătute de conservator-liberalii şi euro-realiştii europeni în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei de la Messina.

Conservatorii şi reformiştii europeni propun un nou model de construcţie europeană

Reprezentanţi ai Alianţei Consevatorilor şi Reformiştilor Europeni s-au reunit în ultimele două zile ale lui noiembrie la Messina, pentru a discuta despre nevoia de reformare a Uniunii Europene. Asta, în condiţiile în care, pe fondul numeroaselor probleme cu care se confruntă bătrânul continent, scepticismul faţă de trăinicia construcţiei europene a început să se manifeste tot mai pregnant în rândul cetăţenilor ei.

Obiectivele conferinţei s-au legat nu doar de formularea unei alternative viabile la modelul actual de funcţionare al U.E., ci şi de necesitatea reaşezării relaţiilor de cooperare europeană pe principii noi, care să se opună federalismului european şi actualului model de fiscalitate. S-a discutat despre nevoia de a încuraja liberul schimb între toate ţările de pe continent şi despre respectul şi recunoaşterea ce trebuie acordate suveranităţii statelor naţionale. Au fost analizate, de asemenea, situația economică dramatică din majoritatea țărilor europene şi deficiențele structurale relevate de designul actual al instituțiilor europene.

După discuţii s-a convenit asupra unui nou model de cooperare europeană, ale cărui elemente definitorii vor fi incluse într-un document programatic pe care Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni îl va face cunoscut public în curând.

România, reprezentată de un timişorean

Contextul istoric, multă vreme defavorabil României, a împiedicat participarea reprezentanţilor ţării noastre la discuţiile care au prefigurat viitorul european. În prezent, aderarea Partidului Noua Republică la Alianţa Consevatorilor şi Reformiştilor Europeni, reprezintă, potrivit reprezentanţilor P.N.R., şansa oferită României de a-şi putea expune punctul de vedere legat de viitorul construcţiei U.E.

Reprezentantul României la conferinţa de la Messina a fost vicepreşedintele P.N.R., timişoreanul Corneliu Berari, care a reclamat, potrivit Daily Mail, faptul că, în actuala conjunctură europeană, Guvernele nu îşi respectă principala lor îndatorire: aceea de a apăra interesele ţării şi ale locuitorilor ei.

Şi euro-scepticii din Polonia a fost reprezentaţi la reuniune, de către fostul ministru de Externe polonez, Anna Fotyga, care a semnalat depopularea alarmantă a unor ţări dinspre care se înregistrează un exod îngrijorător de forţă de muncă înspre ţările cu economii mai solide din U.E. Printre ţările care se confruntă cu această situaţie, Ana Fotyga a enumerat Polonia, Bulgaria şi România.

Visul european, spulberat de temeri faţă de invazia de imigranţi?

Recent, pe site-ul unei publicaţii on line din Belgia, au apărut referiri la îngrijorarea belgienilor faţă de ceea ce aceştia apreciază a fi afluxul foarte masiv al imigranţilor români şi bulgari în U.E. Potrivit publicaţiei belgiene Nord Eclat, citată de Mediafax, belgienii îşi manifestă reticenţa faţă de ridicarea, de la 1 ianuarie 2014, a restricţiilor de pe piaţa muncii.

În context, se face referire la faptul că peste trei milioane de români, dintr-o populaţie de aproximativ 21 de milioane, sunt plecaţi deja să muncească în alte ţări membre U.E. Mai mult decât atât, publicaţia belgiană corelează temerile cetăţenilor din propria ţară de reticenţele manifestate recent de ţări cum sunt Marea Britanie şi Franţa, unde autorităţile se confruntă cu nemulţumiri majore ale cetăţenilor legate de invazia de forţă de muncă din ţările Europei de Est. Situaţia e cu atât mai delicată cu cât şi Franţa, şi Marea  Britanie trebuie să ofere soluţii prompte la nemulţumirile cetăţenilor, întrucât se află ambele în proximitatea unor perioade electorale.

Referitor la situaţia din Marea Britanie, publicaţia belgiană precizează că, după extinderea U.E. din 2004,  în mai puţin de 10 ani, mai mult de jumătate de milion de polonezi s-au instalat în ţară, concurându-i pe cetăţenii britanici pe piaţa forţei de muncă.

Potrivit aceleiaşi surse, în anul 2012, în Belgia erau detaşaţi 28.000 de români şi 5.800 de bulgari, cărora li se adăugau 93.000 de olandezi şi 39.000 de germani.

În acest context, valul de nemulţumire şi de manifestări ostile cu care se confruntă în prezent autorităţile belgiene faţă de ceea ce cetăţenii proprii apreciază a fi o concurenţă neloială, a dus la accentuarea curentului eurosceptic, impunând Guvernului belgian luarea de măsuri imediate.  

Prima ediţie a conferinţei de la Messina, piatră de hotar în fondarea U.E.

Prima ediţie a Conferinței de la Messina (Sicilia) s-a desfăşurat în iunie1955 şi a reprezentat un moment de referință în istoria conturării viitorului edificiu european. După ce depăşiseră experienţa traumatizantă a celui De-al Doilea Război Mondial, o parte dintre liderii europeni au apreciat că doar o Europă unită poate să înfrunte provocarea unei competiţii cu potenţialul economic uriaş al Statelor Unite şi poate preveni un nou război. În cadrul acelei prime întâlniri, care a prefigurat, de altfel, fondarea viitoarei construcţii unite europene, miniștrii de Externe ai celor șase țări reunite la acea vreme în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda) au pus bazele unei cooperări interstatale.

Declaraţia de la Messina, redactată la finalul reuniunii şi făcută publică în 3 iunie 1955, făcea referire la necesitatea dezvoltării unor instituţii comune europene şi la nevoia de armonizare globală a politicilor sociale ale statelor de pe bătrânul continent.

Conferinţa de la Messina din 1955 a premers, de altfel, semnarea Tratatului de la Roma în 1957 și crearea Comunității Economice Europene, precursoarea Uniunii Europene de astăzi.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis