Banii Primăriilor, imposibil de controlat?

Peste 20 de Primării timişene se judecă cu Curtea de Control, contestând controalele şi amenzile date anul trecut

După permanentele certuri legate de împărţirea banilor Primăriilor, Consiliului Judeţean i s-a adus recent la cunoştinţă că există informaţii legate de unele Primării, din care o bună parte cu primari U.S.L., care îşi cheltuie pe salarii banii daţi pentru investiţii. În acest sens, poziţia C.J. Timiş a fost surprinzătoare: nu se poate interveni în niciun fel, pentru că, de fapt, administraţia judeţeană nu este structură de control. Pe de altă parte, structura de control cu competenţe directe – Curtea de Conturi – ajunge să se războiască la nesfârşit în instanţă cu Primăriile controlate. Doar în acest an au fost iniţiate la Tribunalul Timiş peste 20 de procese în care Primării din judeţ se judecă cu Curtea de Conturi, contestând controale şi amenzile primite. În acest sens, oricine se poate întreba dacă mai există un control real şi eficient al felului în care Primăriile îşi cheltuie banii.

Trezoreriei i s-a solicitat să precizeze pe ce se duc banii alocaţi primăriilor pentru investiţii

asfaltCerturile legate de modalitate în care se împart banii guvernamentali Primăriilor timişene nu sunt o noutate la C.J. Timiş. Noi sunt însă nişte informaţii despre care s-a vorbit recent şi în plen, potrivit cărora banii alocaţi pentru investiţii s-ar cheltui pentru cu totul alte scopuri. În acest sens, şeful Comisiei Economice a C.J. Timiş, Gheorghe Bologa, a arătat că e pentru a doua oară în acest an când se repartizează sumele defalcate din impozitul pe venit şi TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2013, iar C.J. Timiş „doar le repartizează şi nu ştie cum au fost cheltuite”. Gheorghe Bologa a cerut ca la următoarea şedinţă de plen să i se prezinte o situaţie pe fiecare comună în parte cu privire la sumele primite şi cheltuite pentru investiţii: „Din informaţiile mele, se pare că banii care se primesc pentru poduri, podeţe şi alte lucrări de infrastructură locală se cheltuiesc pe alte lucruri”.

Răspunsul conducerii administraţiei judeţene la această solicitare a fost surprinzător. Oficialii C.J. Timiş au precizat că „nu există atribuţii cu privire la control şi nici nu putem solicita modul în care ei realizează bugetul local” şi că, deşi „ar trebui să avem posibilitatea legală să urmărim dacă se respectă cheltuirea sumelor pe care Consiliul Judeţean le dă pentru anumite proiecte”, acest lucru nu este posibil. Cu alte cuvinte, C.J. Timiş dă bani Primăriilor pentru anumite proiecte prioritare, dar nu are certitudinea că banii au fost cheltuiţi pentru acele proiecte.

gheorghe bologa„Cred că acest lucru este, într-adevăr, o lipsă a legii asupra căreia trebuie să ne gândim şi să facem propuneri parlamentarilor noştri sperând că aceştia ne vor susţine”, spune preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin. Acesta i-a spus lui Gheorghe Bologa că nu va primi situaţia solicitată legată de cheltuielile Primăriilor: „Dacă există o situaţie unde aveţi dubii, atunci putem solicita Finanţelor Publice să intervină, să facă un control şi să ne spună modul în care a fost cheltuit banul public”.

Răspunsul l-a nemulţumit pe Gheorghe Bologa, care spune că va încerca să obţină datele din alte surse. „Am destule informaţii că se cheltuie pe cu totul alte destinaţii, inclusiv pe pungi cu cadouri pentru alegători, de sărbători, banii daţi pentru investiţii, pe proiecte de infrastructură, la unele Primării. Şi, deşi am informaţii certe, nu am probe, pe care, pentru că nu le pot obţine, după cum aţi văzut, de la C.J. Timiş, le voi cere Trezoreriei. Am făcut în acest sens o solicitare de informaţii, cerând pe Primării, să mi se prezinte defalcat cum au fost banii alocaţi pe Criteriul IV, pentru investiţii”, ne-a declarat Gheorghe Bologa.

Primăriile se războiesc în instanţă cu Curtea de Conturi

Atâta vreme cât C.J. Timiş susţine că, deşi repartizează bani Primăriilor, nu are pârghii de control, singura modalitate de control rămâne cea exercitată de Curtea de Conturi. Însă, şi din acest punct de vedere, Primăriile au învăţat că totul e relativ, şi nu se mai sperie de constatările Curţii de Conturi, contestând prompt în instanţă atât rapoartele de control, cât şi eventualele amenzi date în urma auditurilor.

Aşa se facă că, doar în acest an, sunt peste 20 de Primării timişene care au contestat la Tribunalul Timiş constatările şi sancţiunile dispuse de Curtea de Conturi. La acestea se adaugă zecile de procese din anii trecuţi.

Primăriile Traian Vuia, Niţchidorf, Boldur, Şandra (care a şi câştigat deja procesul cu Curtea de Conturi, soluţia fiind dată în iunie), Gottlob, Pesac sunt doar câteva dintre unităţile administrative care au dat în judecată în acest an Curtea de Conturi. Multe din aceste Primării câştigă în primă instanţă, invocând vicii procedurale sau birocratice. Dacă nu au câştig de cauză în prima fază, fac recurs, fiind procese ale unor Primării timişene cu Curtea de Conturi care au ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se dau termene foarte lungi. Nu o dată s-a întâmplat ca, până un asemenea proces se termină, şi primarul care se face vinovat de nereguli să-şi termine mandatul, prejudiciile şi amenzile fiind acoperite din bugetul local, de următorul primar. Ca atare, sistemul funcţionează şi lasă impresia că aproape orice e posibil.

Nereguli rămase „ca în drum”

Şi, judecând după ce constată an de an Curtea de Conturi pe la unele Primării din judeţ, chiar se poate spune că totul e posibil. De exemplu, în acest an s-a făcut public faptul că Timişul are o mare cotă parte din suma de 2.520.000 de lei acordată de Primării în vestul ţării beneficiarilor de ajutor social care nu îndeplineau condiţiile legale deoarece deţineau bunuri definite prin lege ca nefiind de strictă necesitate. „Pentru aceste bunuri Primăriile nu au verificat concordanţa numărului de animale din evidenţa instituţiei cu numărul de animale declarat de titular şi nu au stabilit venituri potenţiale pe baza criteriilor legale”, se arată în ultimul audit al Curţii.

Raportul anual privind finanţele publice locale, întocmit de Curtea de Conturi arată situaţii incredibile de cheltuire „originală” a banilor publici. La Primăria Becicherecu Mic, de exemplu, s-a constatat realizarea în orb a reparaţiilor la sediul instituţiei. Auditorii au con-statat că, prin semnarea a trei contracte de lucrări succesive, la intervale diferite de timp, cu aceeaşi firmă, Primăria a angajat şi aprobat la plată fonduri publice fără a avea o documentaţie tehnico-economică şi o valoare estimată a acestora şi fără a avea hotărârea Consiliului Local prin care să fie aprobată efectuarea acestor reparaţii curente.

La Primăria Denta, pentru o investiţie, s-au decontat lucrări abstracte de organizare de şantier, auditorii constatând că nu au fost prezentate de către executant documente legal întocmite privind realizarea de lucrări care să justifice decontarea sumei de organizare de şantier în valoare de peste 57.000 de lei.

La Găvojdia s-a constatat că un contract de expertiză energetică pentru Căminul Cultural şi un studiu geodezic pentru drumurile agricole au fost adjudecate de o societate şi prestate de alta, “fără a fi preliminate la ofertare şi nici la perfectarea raportului juridic, în formă scrisă clauze privind subcontractarea prestaţiei şi nici terţii subcontractanţi propuşi”.
Criza, spun auditorii, a fost sfidată la Maşloc, unde o parte din funcţionarii Primăriei au continuat să primească toate sporurile şi după ce s-a luat decizia anulării acestora – drep-turi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă, ajutoare de sărbători şi diverse prime efectuate din bugetul local, în perioada ianuarie 2009 – decembrie 2011, în sumă totală de aproape 325.000 de lei.

La Orţişoara s-a constatat că, prin acordarea de către Primărie, către parohiile ortodoxe, a unor sume de bani, fără existenţa documentelor justificative care să confirme prestarea serviciilor, s-a produs o pagubă totală în contul bugetului local de aproape 80.000 de lei.

În schimb, la Remetea Mare, auditorii, analizând modului în care s-a procedat la angaja-rea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de investiţii aferente lucrărilor de reabili-tare a drumului Ianova – Bencecu de Sus s-a constatat angajarea la plată a unor sume ne-cuvenite, fără contraprestaţie, pentru care nu au fost executate lucrări de investiţii.

Iar la Primăria Secaş s-a remarcat că distanţa Timişoara – Secaş era „relativă”, reţinându-se faptul că la decontarea deplasărilor a fost luată în calcul o distanţă de 140 de kilometri pentru Secaş – Timişoara dus – întors, în condiţiile în care calculatorul distanţelor rutiere afişează o distanţă de 120 de kilometri dus – întors. “Astfel, la fiecare deplasare a fost decontată o cantitate de 10,5 litri (140 km -7,5%), faţă de 9 litri (120 km – 7,5%) cât era normativul stabilit de reglementările legale în vigoare (7,5 litri la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă)”.

Recentul raport a găsit şi explicaţia gropilor dintr-un drum terminat recent la Boldur: “Nu s-au întreprins măsuri de remediere a degradărilor constatate până la data misiunii de audit, Primăria făcându-se vinovată de recepţionarea lucrărilor şi de acceptarea calităţii necorespunzătoare, deşi înainte de recepţia la terminarea lucrărilor a fost înştiinţată de către dirigintele de şantier despre degradările constatate”.  

Acestea sunt doar o parte din multele nereguli constatate la unităţile administrative-teritoriale din Timiş în decursul unui singur an şi, deşi Curtea de Conturi nu a calculat prejudicial total, probabil că suma la care se ridică este una impresionantă. Din păcate, după ce se intră într-un „maraton judiciar”, pe la mai multe instanţe, se mai reuşeşte recuperarea unei mici părţi din aceste sume, sau nu se mai recuperează nimic, suma fiind „stinsă” din bugetele locale.

Print Friendly, PDF & Email