Banii pentru studii de fezabilitate, din nou sursă de discuţii la Primărie

Dezbaterile legate de bugetul Primăriei Timişoara pe 2017 au generat controverse şi discuţii legate de suma mare alocată pentru studii de fezabilitate. Reprezentanţii Municipalităţii spun că fără aceste documentaţii nu se pot accesa proiecte cu finanţare europeană.

 

Sumă mare pentru documentaţii

Odată cu dezbaterea bugetului pe acest an, Primăria a trebuit să răspundă mai multor interpelări legate de suma destul de mare alocată pentru documentaţii preliminare unor investiţii preconizate.

„Am solicitat informaţii legate de fondurile mari alocate pentru studii de fezabilitate, în ideea că nu se impune ca acele studii să se utilizeze în anul pentru care sunt aprobate, şi în destule cazuri nu le mai ţine nimeni evidenţa. Ar fi interesant de contabilizat câte din studiile aprobate în ultimii ani au fost folosite pentru investiţiile propriu-zise pentru care au fost întocmite”, declară expertul contabil Veronica Bledea, unul dintre timişorenii care au adus în discuţie această problemă la dezbaterea bugetului.

„Ţinând cont că sănătatea este,sau ar trebui să fie o prioritate, sunt alocate pentru studii de fezabilitate 20 de milioane de lei din bugetul actual. Întrebarea este câte dintre aceste studii de fezabilitate ajung să se concretizeze în proiecte utile Timişoarei, până la urmă, înainte de a expira aceste studii de fezabilitate”, se preciza în acest sens la discutarea bugetului.

Primăria susţine că aceste studii sunt necesare inclusiv pentru derularea unor proiecte cu fonduri europene, care nu pot fi accesate fără documentaţia prealabilă, care costă destul de mult. „Marea majoritate a studiilor în mai toate sectoarele se referă la exerciţiul financiar actual. Ele sunt cuprinse, şi uneori, din păcate, ele trec de pe un an pe altul pentru că ghidurile specifice apar foarte târziu. Unele mai sunt încă în consultare publică, altele au fost publicate dar sunt foarte puţine. Fără studii de fezabilitate şi proiecte tehnice nu poţi aplica la absolut nimic. Ori, sunt ani din cadrul unui ciclu financiar în care studiile costă mai mult. Nu cred că sunt sume nejustificate, chiar dacă suma totală e mare dar şi numărul de studii este unul important”, spune viceprimarul Dan Diaconu.

 

Verificare retroactivă

Anul trecut, conducerea Primăriei Timişoara anunţa că evaluează studiile de fezabilitate întocmite care nu s-au mai concretizat prin proiectele de investiţii şi că va mai contracta documentaţii similare doar în varianta în care vor exista informaţii certe legate de o sursă credibilă de finanţare. De-a lungul anilor, s-au contractat numeroase studii de fezabilitate sau prefezabilitate pentru proiecte care nu s-au mai concretizat. Multe au expirat, fiind total sau parţial inutile.

De altfel, problema studiilor de fezabilitate plătite de Primăria Timişoara din bani publici pentru proiecte care sunt şi rămân doar pe hârtie a fost discutată constant în şedinţele de plen din ultimele trei mandate. Fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul şi Popa Şapcă, pentru care s-au dat bani în mai multe tranşe pentru a se realiza studii.

În total, pentru Pasajul Jiul s-au realizat şi aprobat, în ultimii zece ani, patru studii de fezabilitate. Dintre acestea, trei au expirat, fiind bani pierduţi din bugetul local.  Devizul general s-a ridicat la o sumă de ordinul zecilor de mii de euro.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro