Banii pentru Cazarma U, unul dintre misterele Timişoarei

În urmă cu aproape zece ani, Primăria Timişoara susţinea că a făcut tranzacţia anului, vânzând Cazarma U, primită de la Ministerul Apărării. Reabilitarea Primăriei Vechi şi construcţia de locuinţe sociale sunt doar două dintre lucrurile pe care Primăria susţinea că le va face cu banii primiţi. La aproape un deceniu de la acea tranzacţie, niciunul dintre obiectivele anunţate nu au fost realizate.

 

O tranzacţie imobiliară mult lăudată

În anul 2008, sub mandatul lui Gheorghe Ciuhandu, Primăria Timişoara anunţa cu mândrie cea mai mare tranzacţie imobiliară realizată de Municipalitate, vânzarea prin licitaţie publică deschisă cu strigare a fostei Cazărmi U din zona Pieţei Mărăşti către un grup imobiliar din Lituania, ce activa în domeniul hotelier.

Întreaga procedură de licitaţie a fost transmisă online, iar valoarea pusă în discuţie a fost de la început una mare, pentru că imobilul din Timişoara, de pe strada General Grigorescu numărul 2, cunoscut sub denumirea de Cazarma U sau Cazarma Viena, este o casă cu două etaje şi curte, cu întinderea de 3537 de metri pătraţi.

Documentele licitaţiei au fost puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi, fiind achiziţionate de 47 de investitori. Preţul de pornire al licitaţiei a fost de 24.755.159 de lei, în această valoare fiind inclusă şi valoarea terenului, de 12.024.031,5 lei, care reprezintă 48,57% din total. În final au existat doar doi participanţi la licitaţie. Câştigătoare a fost declarată oferta cea mai mare, de 40 de milioane de lei, făcută de SC Europa Group Bucureşti, subsidiară românească a companiei lituaniene Investment Baltic Estates Company. Cumpărătorul a suportat taxele tranzacţiei imobiliare şi cele notariale. Ceea ce înseamnă, că, cu tot cu TVA, aproximativ 50 de milioane de lei au intrat la bugetul local.

După cum se anunţa atunci, „fondurile obţinute ca urmare a vânzării vor fi folosite exclusiv pentru amenajarea imobilelor din Piaţa Libertăţii nr. 1 şi str. Vasile Alecsandri nr. 1 şi pentru finanţarea programelor de investiţii în construcţia de locuinţe sociale.”

 

Ce s-a întâmplat cu banii obţinuţi de Primăria Timişoara din vânzarea Cazarmei U?

Privind retrospectiv, niciunul dintre obiectivele anunţate atunci nu s-au concretizat. Anul trecut, Primăria Timişoara anunţa că nu consideră că ar fi o prioritate realizarea unor noi locuinţe sociale, întrucât acest gen de proiecte ar creşte riscul de a se forma ghetouri şi focare de infracţionalitate. La un moment dat, o soluţie alternativă pentru rezolvarea problemei locuinţelor sociale, „importată” de la Constanţa, de la fostul primar Radu Mazăre (ajuns în vizorul procurorilor şi din cauza acestui proiect), era, în viziunea Primăriei Timişoara, construirea de locuinţe modulare. În 2012 se vorbea prima oară de aceste locuinţe, şi atunci se făcea un preţ local de construcţie foarte mare: aproape 500 de euro pe metrul pătrat. Ignorând acele calcule, anul trecut Primăria a părut dispusă să iniţieze construcţia acestor locuinţe, dispunând realizarea unui studiu de fezabilitate.

Zonele vehiculate până acum pentru construcţia acestor locuinţe erau Freidorf, Ronaţ şi Calea Aradului. În ultima perioadă, nu s-a mai discutat însă nimic despre posibilitatea concretizării acestui proiect, fiind abandonat.

În proiect au rămas, deşi ar fi trebuit să se deruleze imediat după primirea banilor pentru Cazarma U, reabilitările de clădiri din zona Pieţei Libertăţii: Primăria Veche şi strada Vasile Alecsandri nr. 1.

În cazul Primăriei Vechi, abia la începutul acestui an s-a anunţat că planul Primăriei Timişoara de intervenţii de reabilitare în regim de urgenţă la clădirile istorice ale oraşului a pus pe prima poziţie clădirea Primăriei Vechi, din Piaţa Libertăţii. Se spunea în acest context că faţada imobilului va intra în reabilitare completă, iar clădirea va fi valorificată arhitectonic, mai ales că e amplasată în Piaţa Libertăţii, recent renovată din fonduri europene.

Bani probabil că se vor lua din altă parte, nu din presupusul fond obţinut pentru Cazarma U, mai ales că recent primarul Nicolae Robu se declara nemulţumit de situaţia conturilor Primăriei: „Mie mi se prezintă în fiecare dimineaţă disponibilul şi văd sume incredibil de mici. Spre exemplu ieri erau disponibili 81.000 de lei in conturile Primăriei la bugetul local. Alta data operam cu sume din 6 cifre. Nu ştiu ce se întâmplă”.

Ca atare, rămâne deschisă întrebarea: ce s-a întâmplat cu banii obţinuţi în anul 2008 de către Primăria Timişoara pentru Cazarma U?

„Într-adevăr, se spunea atunci că se vor face nişte reabilitări de imobile şi locuinţe sociale, proiecte care nu s-au mai concretizat. Subiectul nu a fost luat în discuţie de ani de zile în Consiliul Local, fiind în general tratat cu foarte multă discreţie”, ne-a declarat consilierul local PNL Simion Moşiu.

 

Estimări prea optimiste

În momentul de faţă imobilul este în conservare. De-a lungul anilor s-au vehiculat multe destinaţii pentru acest imobil. Cuprinsă de un optimist nejustificat la momentul vânzării imobilului către grupul lituanian, Primăria susţinea că „succesul Municipalităţii constă şi în faptul că pe lângă suma obţinută prin vânzare, bugetul local a mai dobândit o sursă de venit, deoarece proprietarul viitorului hotel de lux va plăti anual peste un milion de lei impozit pe clădire şi taxă hotelieră.”

Evoluţia ulterioară a demonstrat că aceste prognoze erau nerealiste. Grupul lituanian a dorit să construiască acolo un mall subteran, însă criza le-a dat peste cap planurile, aşa că au vândut ulterior imobilul firmei Cerealcom.

În 2010, oficialilor Primăriei Timişoara le-a fost prezentat un proiect prin care se dorea transformarea clădirii într-un hotel de 5 stele. Proiectul, care încorpora atât elementele vechi, existente acum, cât şi un corp nou, de sticlă, a fost însă respins de conducerea Primăriei Timişoara, pe motiv că ar modifica prea mult o clădire istorică, reprezentativă pentru oraş. Aşa că în momentul de faţă clădirea rămâne aşa cum o ştiu toţi timişorenii care au drum prin zona Mărăşti.

 

Un exemplu reprezentativ pentru imobilele luate de la Ministerul Apărării

Viorel Oancea,  fost secretar de stat în Ministerul Apărării, susţine că acest caz, al Cazarmei U, ar trebui să fie edificator pentru tendinţa de a se tot lua terenuri şi clădiri de la MApN.

„Primăria a preluat imobilul pentru a-l vinde mai departe, şi măcar dacă s-ar fi ştiut sau s-ar fi văzut ce s-a făcut concret cu acei bani primiţi. Dacă se dau spaţii numai aşa, de dragul de a se da, pe termen lung nu se va realiza decât o expropriere a Ministerului Apărării şi cam atât. În zona Oituz s-a văzut ceva palpabil în urma cedării de spaţii. Ar fi bine să fie aşa în toate cazurile, pentru că altfel se dau spaţii degeaba”, crede Viorel Oancea.

La nivel naţional s-a convenit ca, în privinţa patrimoniului Armatei şi Internelor, să se accepte cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreţinere şi administrare şi care nu aduc profit. Însă nu s-a vorbit despre cedare gratuită, ci despre înstrăinare prin mijloace legale, iar sumele obţinute să fie folosite pentru dotare. Până acum, deşi s-a spus că banii obţinuţi din10 valorificarea acestor bunuri vor rămâne în structurile din care au fost luate bunurile imobiliare, ei au acoperit diverse goluri bugetare.

Pe lângă institutele de cercetare agricolă, Ministerul Apărării a fost în ultimul deceniu o sursă imobiliară din care diverse autorităţi locale şi-au completat patrimoniul de clădiri şi terenuri, patrimoniu în cazul căruia exista un deficit cauzat tocmai de revendicările „originale” făcute în zonă. În ciuda diverselor promisiuni, Armata nu a primit nimic în schimbul imobilelor şi terenurilor cedate Primăriei şi CJ Timiş de-a lungul timpului.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro