Deputatul P.S.D. de Timiş Cătălin Tiuch caută, la capătul unui exerciţiu de retorică politică, să identifice soluţiile pentru ameliorarea infrastructurii şi creşterea potenţialului economic şi turistic al zonei Recaş. Îîn absenţa unor certitudini legate de modul în care vor fi atribuite fondurile europene, pare să încerce să atenueze impactul unui potenţial viitor eşec şi mizează totul pe cartea angajamentului politic al Consiliului Judeţean Timiş.

Viitorul României, ambiguu şi dependent exclusiv de decizii de ordin politic

Acesta pare să fie mesajul pe care îl transmite deputatul P.S.D. de Timiş Cătălin Tiuch, într-o declaraţie politică având drept subiect identificarea modalităţilor cele mai eficiente de gestionare a fondurilor europene care vor fi alocate României în intervalul 2014 – 2020.

Parlamentarul îşi reafirmă, în termeni extrem de evazivi, angajamentul politic propriu faţă de susţinerea şi promovarea zonei Recaş. Zonă pentru care acesta precizează că întrevede şanse de stimulare a potenţialului economic şi turistic, şi asta ţinând cont de recunoaşterea internaţională a specificului regiunii şi de poziţionarea geografică a localităţii într-o zonă cu relief deluros, care creează premise favorabile desfăşurării unor activităţi turistice, dar şi cultivării viţei de vie.

Cam acestea sunt, de altfel, singurele specificaţii concrete cu referire la zona pe care o reprezintă deputatul Cătălin Tiuch în Parlament. De-a lungul celor aproape trei pagini cât numără declaraţia sa, pare că îşi rezervă cu obstinaţie dreptul de spune multe, fără a comunica în realitate mai nimic… Nicio soluţie sau referire concretă nu se desprind din argumentaţia stufoasă a deputatului P.S.D. Acesta accentuează insistent pe rolul covârşitor al influenţei, la nivel central şi naţional, a factorului politic în atribuirea de fonduri menite să contribuie la creşterea economică, stimularea investiţiilor, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai. “Nimic nu se poate realiza fără muncă, profesionalism şi responsabilitate din partea tuturor celor care îşi doresc să se implice în acest proiect”, spune Cătălin Tiuch. Acesta identifică şi eventualele constrângeri, ce par a fi, judecând după maniera de formulare, anticiparea unor posibile oprelişti: „Ştiu că priorităţile se pot schimba, iar în cele mai multe dintre cazuri, dorinţa de dezvoltare a unei anumite zone nu reprezintă foarte mult pentru cei care nu au legături directe cu zona în cauză sau sunt doar tangenţial implicaţi într-un proiect, dar vă asigur că înseamnă enorm pentru comunitatea respectivă”.

În contextul acestei ambiguizări a mesajului transmis, deputatul adaugă şi că „dacă pornim în acest demers de la faptul că zona despre care vorbesc este cunoscută atât în ţară, cât şi peste graniţe, datoria pe care o avem ca factori politici este cu atât mai mare”. Şi face referire la importanţa structurării la nivel naţional a unui program care să consolideze premizele favorabile deja existente şi care să se completeze cu iniţiativa locală şi finanţarea europeană.

Nimic concret, însă, nici în continuare… Drept pentru care Cătălin Tiuch conchide, într-o manieră la fel de evazivă: „Consider că posibilităţile de valorificare a resurselor din această zonă, împreună cu implementarea fondurilor structurale şi de coeziune, ar contribui în mod real şi eficient la atingerea obiectivelor de dezvoltare economică şi socială.”

7.5 miliarde euro, alocaţi României pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

În partea dedicată consideraţiilor politice de ordin general, Cătălin Tiuch menţionează creşterea nivelului de absorbţie a fondurilor europene pe parcursul anului trecut, premisă care, potrivit aprecierilor sale, ar putea plasa România pe un trend ascendent în ceea ce priveşte atragerea şi utilizarea de fonduri europene. „Conform datelor oferite de Ministerul Fondurilor Europene, la data de 31 ianuarie 2014, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 33,63%, de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%”, mai spune deputalul social-democrat.

Deputatul semnalează însă faptul că valoarea totală a fondurilor alocate României se situează, în cazul ţării noastre şi al Bulgariei, la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană şi insistă pe necesitatea gestionării eficiente a acestor fonduri: „Nu analizez acum nici decizia de la Bruxelles privind această alocare şi nici propunerile părţii române referitor la împărţirea finanţării, dar în mod evident, ceea ce se impune în acest context este de a ne stabili cu adevărat priorităţile, de a ne concentra pe atragerea acestor fonduri, de a le gestiona cât mai bine şi de a le orienta spre proiecte care să aducă un plus economic comunităţilor locale”.

Potrivit informaţiilor furnizate de deputatul Cătălin Tiuch, României îi vor fi alocate în total în intervalul financiar 2014 – 2020 aproximativ 28 de miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune şi din FEADR. Din acest total, 21 de miliarde de euro vor fi alocate programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale, iar 7.5 miliarde vor reveni Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

În ce priveşte programele finanţate din fonduri structurale, propunerile de alocări, potrivit informaţiilor din acest moment, ar fi următoarele: 9.1 miliarde euro pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare, 6.5 miliarde euro pentru Programului Operaţional Regional, 3.6 miliarde euro pentru Programul Operaţional Capital Uman, 1.26 miliarde euro pentru Programul Operaţional Competitivitate, 382 milioane euro pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă, 300 milioane de euro pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.