Conform unor semnale venite de pe plan comunitar, România ar putea fi sancţionată de autorităţile europene de la Bruxelles pentru că nu va respecta nici ultimul termen privind directiva europeană pentru bănci de ţesuturi.

Un istoric jalnic

După ce a pierdut trei milioane şi jumătate de euro pentru că nu a respectat procedurile de contractare şi finanţare din bani europeni a băncilor de ţesuturi, România era obligată să înfiinţeze până la sfârşitul acestui an centre în care pot fi stocate grefe de os, piele, cornee şi alte ţesuturi. Însă, după numeroase tergiversări birocratice, sumele alocate în urmă cu două luni, prin hotărâre de guvern, au dispărut pur şi simplu din bugetul Ministerului Sănătăţii. Aceasta deşi în România apar anual peste 2.000 de cazuri în care pacienţi arşi sau operaţi de cancer osos au nevoie urgentă de un transplant de ţesut. Fără aparatura din băncile de ţesuturi, medicii nu pot păstra oasele, pielea, tendoanele, valvele şi vasele de sânge luni sau ani, ci doar câteva zile. Lucru valabil şi în cazul Timişoarei.

Ca stat comunitar, România s-a angajat să pună la punct patru bănci mari regionale de ţesut şi celule, în Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca şi Timişoara. În 2011, banii primiţi de la Uniunea Europeană pentru aceste bănci de ţesuturi au fost retraşi, după ce autorităţile din România nu au fost în stare sa organizeze la timp licitaţiile. Pe 11 decembrie 2013, Guvernul a alocat în sfârşit 32 de milioane de lei pentru acest obiectiv, însă, după negocierea cu F.M.I. şi Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii nu a mai dat banii pentru acest obiectiv de investiţii. “Din păcate, atât poate România astăzi. Toate sumele alocate trimestrului 1 au trebuit sa fie micşorate, pentru că nu sunt venituri la buget. Asta-i ţara!”, a declarat pe această temă fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, la final de mandat.

Nerespectarea obligaţiilor asumate pe plan european, legate de băncile de ţesut, nu va rămâne însă fără urmări, de vreme ce la finalul acestui an ar fi trebuit să fie gata deja două bănci de ţesuturi, dintre care una la Timişoara.

Timişoara rămâne “pe lista de priorităţi”

În aceste condiţii, construirea băncii de ţesuturi care ar îmbunătăţi activitatea de transplant de piele, tendoane şi oase din Timişoara este în continuare amânată.

În 2010, proiectul a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii, existând atunci speranţe că banca de ţesuturi de la Timişoara, pentru care a fost alocat inclusiv un spaţiu de 450 de metri pătraţi în apropierea Spitalului Judeţean, va fi gata până la sfârşitul lui 2011. Dosarul celor patru bănci de ţesuturi care ar fi urmat să fie construite în ţară, în afară de cea de la Timişoara, fiind vorba despre realizarea altor trei la Bucureşti, Târgu Mureş şi Iaşi, este în continuare păstrat în sertarele Ministerului de Finanţe.

“Banca de ţesuturi ar fi foarte folositoare la Timişoara, unul dintre cele mai solide centre ale noastre din punctul de vedere al prelevărilor de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală”, precizau încă de acum doi ani reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant. Potrivit acestora, banca ar fi fost una regională, urmând să deservească mai multe judeţe din vestul ţării. În ea s-ar fi stocat pielea, tendoanele şi oasele prelevate de la persoanele declarate în moarte cerebrală şi ale căror familii şi-au dat acordul în acest sens, pentru a putea fi ulterior transplantate pacienţilor cu probleme de sănătate deosebit de grave (arsuri, probleme ortopedice).

În prezent, deşi la Spitalul Judeţean se ating recorduri în privinţa cifrei anuale de prelevări, pielea, oasele şi tendoanele sunt trimise în Capitală, singurul loc din ţară unde pot fi păstrate. Când există pacienţi care au nevoie de transplant, medicii de la unitatea sanitară unde au fost prelevate ţesuturile sunt nevoiţi să le solicite din Bucureşti. Astfel, ţesuturile sunt, practic, trimise la Bucureşti şi apoi aduse înapoi.

“Se vorbeşte de foarte mulţi ani despre crearea acestei bănci de ţesuturi la Timişoara. Am avut speranţa că s-ar concretiza ceva în momentul în care s-a făcut public faptul că au fost alocate fonduri în acest sens de către Ministerul Sănătăţii. Între timp, însă, s-a făcut public faptul că banii respectivi au dispărut. Rămâne speranţa că, poate, anul viitor se va primi finanţarea necesară. Timişoara primeşte mereu asigurări că este prima pe lista de priorităţi, dar nu e suficient”, ne-a declarat medicul Dan Ilincariu, coordonator de transplant pentru Regiunea Vest.