Băile turceşti descoperite de arheologi în Piaţa Libertăţii, din Timişoara, în timpul lucrărilor de reabilitare a centrului istoric al oraşului, vor fi îngropate în nisip pentru a fi conservate. Va exista un marcaj în pavaj şi plăcuţe informative.

Arhitecţii şi arheologii timişoreni, cu acordul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, au găsit o soluţie pentru conservarea Băilor turceşti, cea mai importantă descoperire făcută de arheologi în ultimii ani în centrul Timişoarei, anunţă, într-un comunicat, oficialii Municipalităţii.

Băile turceşti, aşa-numita Baie Mare a oraşului sau Baie a Împăratului, sunt considerate cele mai importante vestigii descoperite în timpul săpăturilor din Piaţa Libertăţii, Timişoara fiind primul oraş medieval din ţară care a beneficiat de servicii publice de acest fel. Ruinele acestor Băi turceşti au fost descoperite în urmă cu câteva luni, pe o suprafaţă de aproape 300 de metri pătraţi. Arheologul prof. univ. dr. Dorel Micle şi arhitectul Radu Mihăilescu conveniseră iniţial asupra păstrării acestora in situ, într-o suprafaţă decopertată, denivelată faţă de pavajul general al pieţei. În urma săpăturilor ulterioare, s-a constatat însă că suprafaţa este mult mai mare decât se estimase, construcţia având o formă dreptunghiulară de 25×23,5 metri, ce avansează dinspre piaţă până în str. General Praporgescu.

În apropierea Băilor turceşti, în partea nordică a Pieţei Libertăţii, înspre liniile de tramvai, au fost găsite vestigiile Hambarului Mare, resturile unor porţiuni de străzi, postamentul Monumentului Fidelităţii, canalul austriac şi o fântână austriacă. Pentru protejarea acestora, arhelogii au propus conservarea in situ, protejarea cu nisip, punerea în valoare prin marcaje în pavajul Pieţei Libertăţii a vestigiilor Hambarului Mare, a postamentului Monumentului Fidelităţii şi a Băilor turceşti. De asemenea, au propus conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie de nylon şi nisip, marcarea în pavaj a traseului traiectului Canalului Austriac, reabilitarea Fântânii Austriece, restaurarea, semnalizarea şi expunerea descoperită a acesteia în Piaţa Libertăţii şi conservarea in situ, respectiv punerea în valoare prin coborârea nivelului pieţei şi expunerea liberă a vestigiilor Băilor turceşti, doar fragmentar a unei suprafeţe de circa 300 de metri pătraţi, din suprafaţa totală a acestora, de peste 585 de metri pătraţi.

Oficialii Primăriei spun că expunerea scufundată a vestigiilor arheologice implică necesitatea efectuării de lucrări de construcţie care ar distruge parţial vestigiile arheologice ale Băilor turceşti. Varianta acoperirii cu sticlă a unei suprafeţe de 300 de metru pătraţi necesită realizarea unei structuri metalice suport, iar montarea acesteia presupune, de asemenea, distrugeri parţiale ale vestigiilor arheologice, fiind necesară  construcţia de fundaţii.

Având în vedere importanţa vestigiilor arheologice descoperite şi necesitatea protejării integrale a acestora, precum şi constrângerile tehnologice şi financiare ale soluţiilor tehnice de execuţie, proiectantul a propus două variante de punere în valoare a vestigiilor. Prima variantă consta în conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor turceşti. A doua variantă consta în conservarea in situ prin scufundarea nivelului de călcare al pavajului, conservarea şi prezentarea liberă a unei porţiuni din vestigiile Băile turceşti.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a aprobat, în 22 iulie, varianta întâi, pentru se asigura păstrarea nealterată a vestigiilor Băilor turceşti, printr-o soluţie de protejare in situ reversibilă, care să permită o eventuală punere în valoare complexă, integrală şi descoperită a lor, inclusiv construirea unui spaţiu muzeal, atunci când vor exista posibilităţi financiare pentru aceasta.

Lucrările de reabilitare a centrului istoric din Timişoara au început în octombrie 2013, fiind realizate de firma Romprest. Finalul lucrărilor a fost programat pentru iulie anul acesta, însă termenul s-a amânat pentru sfârşitul anului. După finalizarea lor, zece străzi din centrul istoric al Timişoarei vor deveni pietonale, Pieţele Sfântul Gheorghe, Libertăţii şi Ţarcului vor avea un aspect schimbat aproape în întregime, iar în Piaţa Unirii vor fi înlocuite reţelelor subterane şi pavajul. Proiectul – a cărui valoare este de 53.005.711,38 lei, + TVA, din care contribuţia UE  este de 80,35% – mai prevede schimbarea mobilierului urban din zonă, şi transformarea subsolurilor clădirilor istorice în spaţii comerciale.