Augustin Lazăr: „Transmit tinerei generaţii de procurori premiul «Speranţa» împreună cu un Minister Public independent”

Societatea Timișoara a  organizat luni, 15 aprilie, dezbaterea cu tema „În apărarea justiției independente: procurorii în alertă”. Invitatul special, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a primit cu această ocazie premiul „Speranța” al Societății Timișoara pe anul 2018.

 

Augustin Lazăr, premiat pentru rezistenţa în faţa atacurilor împotriva Justiţiei

Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara declară că a fost decisă acordarea premiului „Speranţa” pe anul 2018 procurorului general Augustin Lazăr pentru anii în care a rezistat în faţa atacurilor fără precedent împotriva Justiţiei.

Florian Mihalcea mai spune că premiul nu-i va fi retras, deşi au fost voci care au solicitat sau sugerat acest lucru, printre ele preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, laureat al premiului „Secera şi Ciocanul” decernat de Societatea Timişoara pe anul 2017, care îl numeşte pe Augustin Lazăr „un torţionar al regimului comunist”. „Nu i-am dat nicio replică (lui Călin Popescu Tăriceanu – n.r.); nu ştii niciodată când spune adevărul şi când nu. Teoria conspiraţiei a mers însă, în aceste zile, prea departe… Augustin Lazăr nu a făcut disidenţă, dar nu a făcut nici poliţie politică. Pur şi simplu, a primit nişte dosare cu toate semnăturile depuse pe referatul comisiei de liberări condiţionate. Chiar trebuie să ne înregimentăm în lanţul de analişti, propagandişti şi foşti securişti care vor să-l denigreze pe Augustin Lazăr pentru a trece în derizoriu dosarul Revoluţiei?”, spune Florian Mihalcea.

Vasile Popovici, primul preşedinte al Societăţii Timişoara, menţionează că Augustin Lazăr a primit premiul „Speranţa” pe 2018 pentru că este un om normal în serviciul public, „într-o Românie care s-a întors cu josul în sus, în care penalii decid soarta ţării şi iau de guler oamenii care fac justiţie. Meritul procurorului general Augustin Lazăr, meritul Laurei Codruţa Kovesi şi al altor magistraţi este faptul că pot rezista unui sistem, Leviathanul. Eu pentru asta îi felicit şi le mulţumesc.

„Trebuie să invesim Justiţia cu încredere. Cei care lucrează acum prin diverse metode manipulatorii vizează tocmai încrederea noastră în justiţie şi încearcă să o submineze. Dar  distrugând încrederea în Justiţie, distrugi Justiţia, democraţia şi statul de drept”, avertizează profesorul universitar Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara, şi el membru al Societăţii Timişoara.

 

Augustin Lazăr: „Nimeni nu va putea spune că am transmis un Minister Public supus politic, dimpotrivă”

Augustin Lazăr declară că acest premiu, înmânat de-a lungul anilor unor personalităţi şi instituţii marcante, onorează, dar şi obligă la îndeplinirea cu mai multă energie şi responsabilitate a rolulului constituţional al Ministerului Public, acela de a reprezenta activitatea judiciară în interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Procurorul general menţionează că există, din acest punct de vedere, o smilitudine de obiective dintre Ministerul Public şi Societatea Timişoara, „organizaţie etalon în cadrul societăţii civile române şi în ceea ce priveşte apărarea şi promovarea standardelor şi valorilor statului de drept”.

Primesc această distincţie pentru tânăra generaţie de magistraţi procurori care va avea premiul «Speranţa» în cultura instituţională şi în vitrina Ministerului Public cât timp va exista Ministerul Public în România în standard european al independenţei Justiţiei”, declară procurorul general al României.

La finalul mandatului de procuror general, Augustin Lazăr transmite tinerei generaţii de procurori „acest premiu împreună cu un Minister Public independent. Nimeni nu va putea spune că am transmis un Minister Public supus politic, dimpotrivă. Va fi un standard european.

Totodată, le cere să-şi asume răspunderea de a candida conform standardelor naţionale şi internaţionale pentru viitorul mandat de procuror general, îndemnându-i să continue proiectele începute în mandatul său, proiecte de natură a întări independenţa magistraţilor procurori.

 

Rechizitoriul dosarului Revoluţiei va fi făcut public integral

Augustin Lazăr reaminteşte că în 2016, când a fost numit procuror general, şi-a asumat public în proiectul de management, soluţionarea aşa-numitelor dosare istorice reprezentând acele cauze vizând clarificarea unor aspecte esenţiale din istoria recentă a României: dosarul „Gheorghe Ursu”, trimis în judecată în august 2016, dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, trimis în judecată în iunie 2017, iar zilele acestea, dosarul Revoluţiei „Soluţiile emise sunt dovezi de respect pentru memoria eroilor din Decembrie 1989 şi, în egală măsură, dovezi de responsabilitate petru educaţia generaţiilor tinere. Datorăm soluţionarea lor unor echipe de procurori militari din elita Ministerului Public, cu experienţă, cu ştiinţă şi conştiinţă, unii dintre ei, de la Timişoara – care au rezolvat şi alte dosare, aici, la Timişoara, în care s-au dat soluţii temeinice şi legale, confirmate de instanţă, care nu contravin soluţiei date în dosarul Revoluţiei, aşa cum încearcă să speculeze unii, pe motive poate politice sau de altă utilitate”, mai spune Augustin Lazăr.

În privinţa dosarului Revoluţiei, procurorul general al României anunţă ca, în câteva zile, rechizitoriul va putea fi anonimizat conform standardelor Directivei europene în materie de date personale şi prezentat public, integral. Şi subliniază că „ceea ce s-a judecat la Timişoara nu contravine celor reţinute în soluţia din dosarul Revoluţiei.”

Întrebaţi de ce în dosarul Revoluţiei sunt doar trei persoane trimise în judecată, procurorul militar Cătălin Diţu, care a contribuit la întocmirea rechizitoriului, spune că doctrina privind crimele împotriva umanităţii trimite la vârfurile de decizie politice şi militară: „Dacă ne imaginăm o piramidă a răspunderii, când vorbim de crime împotriva umanităţii, nu putem să mergem la baza ei sau la mijlocul ei, ci doar la vârf. Au fost trimise în judecată doar trei persoane pentru că alţi co-participanţi, consideraţi în mod egal responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat, au decedat între timp; s-au dat 15 soluţii de clasare în acest sens. De asemenea, s-au dat soluţii de clasare faţă de Petre Roman şi Teodor Brateş. Deşi a existat o suspiciune rezonabilă în cazul lor, probatoriul administrat nu a fost apt să demonstreze cu certitudine că se fac vinovaţi de săvârşirea unei astfel de infracţiuni.

 

„Justiţia nu va mai putea fi întoarsă din drum”

Independenţa justiţiei, tema dezbaterii, a fost adusă în discuţie după proiectarea mai multor imagini şi înregistrări video de la mitingurile pentru susţinerea independenţei Justiţiei şi statului de drept organizate în România de luni de zile şi de la protestele magistraţilor, fără precedent în istoria post-decembristă.

Imaginile şi înregistrările au fost primite de publicul din sală aplaudând şi scandând „Justiţie, nu corupţie”, „Nu cedaţi”, „Cinste lor, magistraţilor”.

Credem, la fel ca dumneavoastră, domnule procuror general, că există speranţă. Oamenii aceştia (magistraţii care au protestat în această iarnă – n.r.), cei mai mulţi născuţi după 1989, ştiu ce înseamnă să fii liber, independent şi înseamnă că vor dori să-şi păzească libertatea şi independenţa”, declară Brînduşa Armanca, moderatorul dezbaterii.

Augustin Lazăr afirmă că euromodelul judiciar românesc conturat în 2004 – odată cu intrarea în vigoare a pachetului de legi pentru justiţie, realizat în perspectiva aderării României la UE – a devenit, pentru oameni cu probleme judiciare, impopular, în ultimii ani: „Pentru unele persoane, mai ales pentru cele implicate în proceduri judiciare, a început să devină tot mai puţin popular acest model de eurojustiţie, să intervină ideea că noi suntem patrioţi, că suntem la noi acasă şi că vin alţii să ne facă norme şi să ne stabilească reguli…”

Totuşi, Augustin Lazăr este de părere că Justiţia nu va mai putea fi întoarsă din drum: „Magistraţii, pentru prima dată, au simţit că sunt o autoritate în stat şi au ieşit să spună acest lucru. Sunt oameni al căror spirit e bine şlefuit de catedrele Institutului Naţional al Magistraturii. Sunt oameni care ştiu că au dreptul să se exprime şi ştiu că, dacă  ai o funcţie, nu numai că ai dreptul să-ţi spui un punct de vedere, dar ai şi obligaţia de a o face.

Întrebat de ce nu a fost dată amnistia, „de ce se tem, de vreme ce nu se tem de nimic, de vreme ce au la dispoziţie presă ticăloşită, aservită, manipulată, cumpărată”, Augustin Lazăr a răspuns: „Societatea civilă a avut o voce puternică şi a fost ascultată de politicieni.”

La dezbaterea de la Timişoara, moderată de jurnalista Brînduşa Armanca, au mai participat Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara, şi Cătălin Diţă, unul dintre procurori militari care au soluţionat Dosarul Revoluţiei, invitaţi fiind şi procurorii militari Gheorghe Cosneanu şi Radu Ilina, magistrați, membri ai Baroului Timiș, universitari, istorici, jurnaliști şi revoluţionari. Evenimentul a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS