Apogeul artei gravurii lui Rembrandt, la Muzeul de Artă Timișoara

Muzeul de Arta Timisoara273 de gravuri ale maestrului olandez Rembrandt van Rijn au ajuns la Muzeul de Artă Timișoara. Miercuri, 10 decembrie, la ora 18, va fi deschisă expoziția.

 

Cum se explică această „vizită” a lui Rembrandt la Timișoara? De ce opera grafică a marelui va fi expusă expusă în Palatul Baroc? Este aceasta o ocazie de a redescoperi, a reciti și a înțelege vocația și identitatea culturală a Olandei și a Occidentului? Este vorba de o reorientare culturală, în sensul multiplicării relațiilor Estului cu Vestul și al apropierii românești de paradigma occidentală? Sau, în discuție este acceptarea unei subordonări structurale față de curentele artistice și de idei dominante? Sunt întrebări la care încearcă să dea un răspuns reprezentanţii Muzeului de Artă din Timişoara.

Expoziția Rembrandt – apogeul artei gravurii, face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice și științele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generînd un raport înnoitor între «spațiul experienței» și «orizontul așteptării». Creația rembrandtiană este una profund individuală, dar și una a mediului care a făcut-o posibilă, anume acela al Țărilor de Jos atunci cînd, în secolul al XVII-lea, fuseseră puterea dintâi a lumii”, spune Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

Acesta mai declară că dintr-o instituție având o producție intelectuală atractivă, cum este Muzeul de Artă Timișoara, nu poate absenta trimiterea la arta marilor maeștri, la prestigioasele creații ale umanismului, la magia, mitologia și știința ce au conturat reperele societății contemporane. „O expoziție Rembrandt pune în lumină o întreagă istorie, iar o dată descoperite și înțelese moștenirile ei vom observa mai exact ce este posibil sau imposibil de gîndit la un moment dat. În reflecțiile formulate în albumul intitulat Eu jucându-mă de-a Rembrandt, Corneliu Baba asocia artei olandezului muzica lui Beethoven, stăruind asupra înrudirii dintre «orchestrația umbrei și luminii», găsind similaritățile lor în «vocea poruncitoare a destinului» și în “așteptarea dramatică”. Recitindu-l pe Rembrandt expus în marile colecții ale lumii, Corneliu Baba este impresionat de forța operei acestuia, de durata lungă în care ea se așează: «Lumina zilei va străbate mereu și azi ca și atunci pe vremea lui, prin ochiuri de geam și va cădea la fel pe chipurile oamenilor, pe obiecte de metal, pe faldurile mătăsurilor sau ale catifelelor, va desena pe ziduri umbre adînci sau ușoare. Lumina va lupta cu întunericul după aceleași legi imuabile spre a cuceri fiecare hegemonia»”, mai spune Victor Neumann.          

Expoziția de gravuri a lui Rembrandt, organizată de Muzeul de Artă Timișoara în cooperare cu Euro Art Luxembourg, conține un strălucit fragment din opera unui vizionar căruia lumina îi este cel mai de seamă ideal. Bogdan Nădăştean, de la Compartimentul Relaţii Publice al Muzeului de Artă, spune că în saloanele Palatului Baroc, din Timișoara, publicul va putea vedea articulațiile de câmpuri din secolul de aur al Olandei, mărturia universală a unui timp și a unui spațiu inimitabile.

afis rembrandtVernisajul acestei expoziţii – însoţite de un catalog complex, în limbile română și engleză – va avea loc în prezența ambasadorului Olandei în România, ES Mattijs van Bonzel, a președintelui Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, a primarului Timișoarei, Nicolae Robu, a directorului Muzeului de Artă Timișoara, Victor Neumann, și a curatorului expoziției și reprezentantul colecției Euro Art Luxembourg, Thomas Emmerling.

În deschiderea expoziţiei – care va sta pe simezele Muzeului de Artă până în 15 martie 2015 –, artiștii Operei Naționale Române Timișoara vor delecta publicul cu un concert de pian și voce, un program special realizat pentru acestă ocazie. Un concert în care vor fi incluse lucrări de Giacomo Puccini (Gianni SchicchiAria Laurettei), Gaetano Donizetti (Elixirul dragosteiAria lui Nemorino), George Grigoriu (Valurile Dunării – Muzica), Charles Gounod (Faust Aria lui Valentin), Robert Stolz (Auch du…), Franz Lehár (Ţara surâsuluiAria lui Sou Chong), Léo Delibes (Lakmé – Duet: Lakmé – Malika) şi Eduaro di Capua (O sole mio).

O expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt a avut loc la Muzeul de Artă din Timişoara şi în vara lui 2010. Atunci, peste o sută de gravuri au fost expuse în premieră la Palatul Baroc. Gravurile în aquaforte şi peniţă au fost achiziţionate la sfârşitul secolului XIX din colecţiile princiare vest-europene, de exponenţii uneia dintre cele mai prestigioase familii boiereşti româneşti, academicienii Gheorghe şi Matei Balş, care le-au donat ulterior primului for cultural-ştiinţific al ţării. Pentru acestă expoziţie au fost selecţionate o serie de autoportrete ale artistului din deceniul patru al secolului XVII : „Autoportret cu fruntea încreţită” (1630), „Autoportret cu gura deschisă” (1630), „Autoportret cu bonetă şi eşarfă” (1633), „Autoportret cu sabia ridicată” (1634), „Autoportret cu Saskia” (1636), „Autoportret cu bonetă de catifea şi pană” (1638).

Gravurile prezentate în acea expoziţie, „Rembrandt misticul – oglindit în gravura sa”, proveneau din Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis