Antidrog, cu tricoul

afis-antidrogConsiliul Judeţean Timiş va cumpăra, prin achiziţie directă, obiecte promoţionale, care vor fi folosite pentru munca de prevenire a consumului de droguri. Printre ale se numără tricouri şi eşarfe din poliester.

 

„Îmbrăţişări, nu droguri”

Consiliul Judeţean Timiş se pregăteşte de achiziţia directă de obiecte promoţionale antidrog, destinate Centrului Regional de prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog.

Printre acestea se numără, alături de obişnuitele afişe şi pliante, riglete de informare, 250 de pixuri personalizate, 50 de stick-uri USB de 8 GB minim, agende, ruscacuri personalizate, dar şi obiecte de îmbrăcăminte sau accesorii. Mai precis, este vorba de 150 de tricouri, unele inscripţionate cu mesajul „Hugs, not drugs”, adică  „Îmbrăţişări, nu droguri” şi 200 de eşarfe triunghiulare, inscripţionate, din poliester.

Achiziţia se va face prin procedură directă, obiectele promoţionale fiind împărţite în mai multe tranşe, unele în valoare de aproximativ 15.000 de lei.

Deşi acest tip de muncă de prevenţie este mai mult decât binevenită pe plan local, ea va trebui dublată şi de măsuri de tipul consiliere, investiţii în centre de dezintoxicare sau extinderea celor existente.

 

19,9% dintre liceenii din Timişoara au consumat cannabis

Spune asta chiar Primăria Timişoara în Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale la nivelul municipiului Timişoara pe perioada 2017-202, unde se precizează că nivelul consumului de alcool şi tutun, dar şi canabis şi substanţe inhalante, în rândul tinerilor, este foarte ridicat.

Conform aceleiaşi strategii, „în Timişoara nu s-au acreditat furnizori de servicii sociale publici sau privaţi care să se adreseze consumatorilor de droguri. Acelaşi document mai menţionează că persoanele care se confruntă cu această problemă se pot adresa Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiş, o structură teritorială a Agenţiei Naţionale Antidrog, iar pentru acordarea de servicii medicale specializate Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel are o secţie specială care se ocupă de problemele de drogo-dependenţă.

Primăria Timişoara invocă şi un studiu realizat în liceele din Timişoara, în rândul elevilor din clasa a X-a, pentru a stabili nivelul consumului de substanţe şi care relevă că 19,9% dintre băieţi şi 9,1% dintre fete au consumat cannabis, iar ecstasy  5,5% dintre băieţi şi 2% dintre fete.

Specialiştii Primăriei Timişoara susţin că este nevoie de asigurarea accesului consumatorilor de droguri la servicii integrate medicale sociale pentru re-inserţie socială şi de creşterea capacităţii sistemului de a aborda problematica consumului.

 

Tudor Ciuhodaru: „S-au format deprinderi în perioada de vârf a etnobotanicelor”

tudor-ciuhodaru-foto-sintezaConform unei strategii gândite şi adoptate în acest an de către Consiliul Local, se doreşte ca în Timişoara să se dezvolte servicii post-cură în cadrul comunităţii, pe o perioadă de patru- şase luni, pentru persoanele dependente care părăsesc mediul spitalicesc. Asta, în paralel cu introducerea în cadrul liniilor prioritare de finanţare din fondurile Consiliului Local a subvenţiilor pentru servicii sociale de consiliere a consumatorilor de substanţe şi a familiilor lor.

Deputatul Tudor Ciuhodaru, autor al mai multor proiecte de lege legate de înăsprirea legislaţiei în cazul traficului şi consumului de stupefiante, avertizează că ceea ce vedem noi este doar vârful aisbergului. „Din păcate, mulţi consumatori care acum sunt dependenţi de droguri de mare risc, inclusiv din rândul tinerilor, şi-au format deprinderi şi abilităţi de consum şi procurare a acestor substanţe în perioada de vârf a etnobotanicelor. Vedem ce se întâmplă acum, când se înmulţesc cazurile în care persoane iresponsabile se urcă la volan sub influenţa drogurilor, şi care sunt consecinţele”, mai spune Tudor Ciuhodaru.

Print Friendly, PDF & Email