Antidot pentru firmele rău-platnice la Parcul Industrial Timişoara

parcul industrial timisoara 2Având experienţa anilor de după începerea crizei economice, când Consiliul Judeţean Timiş s-a trezit cu o  mulţime de cazuri de neplată a redevenţelor de către firmele care închiriaseră sau concesionaseră parcele la Parcul Industrial Timişoara, administraţia judeţean schimbă regulamentul de organizare al PITT.

 

Noi reguli, noi precauţii

În urmă cu doi – trei ani problemele Consiliului Judeţean Timiş cu firmele rău-platnice care concesionaseră parcele la Parcul Industrial Timişoara ajunseseră la apogeu, procesele pe această temă derulându-se pe bandă rulantă.

Pentru a nu mai ajunge în astfel de situaţii, CJ Timiş schimbă regulamentul  privind concesionarea parcelelor din perimetrul PITT, în aşa fel încât să se asigure că unele firme profită cu rea-credinţă de facilităţile oferite. Conform noului regulament, concesionarul este scutit de plata redevenţei pe  un anumit termen de la data intrării în vigoare a contractului, în condiţiile în care respectă termenele şi condiţiile prevăzute de CJ Timiş. Conform noilor reglementări, „dacă concesionarul nu realizează ceea ce şi-a asumat prin contract, sau solicită încetarea în orice mod a contractului în perioada de exceptare de la plata redevenţei, concesionarul pierde beneficiul scutirii de la plata redevenţei, având obligaţia de plată a redevenţei retroactiv pe perioada scursă de la încheierea contractului de concesiune până la încetarea contractului.”

Victimele directe ale crizei

Aceste modificări erau necesare de mai mult timp, în condiţiile în care  CJ Timiş anunţa în 2013 că se judecă cu 80% din firmele din PITT, în mare parte din cauza ta­xelor de concesiune şi a modului în care au fost încheiate contractele de concesiune.

Pe lângă aceste procese, administraţia judeţeană se mai confruntă cu o situaţie ciudată, în condiţiile în care o parte din firmele care şi-au construit hale pe terenurile concesionate au ajuns în insolvenţă. “Având în vedere faptul că, în momentul de faţă, ne confruntăm cu situaţia intrării în procedura de insolvenţă a mai multor firme care au concesionat şi au realizat investiţii pe astfel de parcele şi, prin urmare, cu scoaterea la licitaţie de către lichidatorii judiciari a halelor construite, ceea ce presupune implicit încetarea contractelor de concesiune cu firmele respective, se impune găsi­rea unei soluţii pentru reglementarea situaţiei terenului, care rămâne în continuare ocupat de construcţii”, se menţiona într-un raport legat de PITT.

Sergiu Bălaşa, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Economico-Socială Timiş Adetim – structura care a iniţiat proiectul PITT, alături de CJ Timiş –, declară că problemele legate de neplată s-au mai reglementat între timp, pentru o parte din filme, pentru o altă parte rămânând ca situaţia să se reglementeze în urma finalizării proceselor de insolvenţă, aflate în derulare. „Noi suntem înscrişi la masa credală şi am iniţiat toate procedurile legale pentru recuperarea acestor sume. Cert este că administraţia nu poate anticipa sau influenţa în vreun fel performanţele firmelor din Parcul Industrial. Şi fără criza economică, se putea întâmpla ca unele firme să aibă probleme. O parte au contractat credite înainte de criza economică, şi apoi au avut dificultăţi de rambursare”, mai spune Sergiu Bălaşa.

Situaţia insolvenţelor de la PITT s-a dovedit a fi complicată inclusiv pentru CJ Timiş. În 2013, pentru a reduce cheltuielile aferente reparaţiilor necesare pentru parcul auto, CJ Timiş a decis să-şi creeze un service propriu. A găsit şi locul de funcţionare potrivit – o hală de la Parcul Industrial, care aparţinuse unei societăţi intrate în insolvenţă.

Zilele trecute, oficialilor CJ Timiş li s-a adus însă la cunoştinţă că hala a fost vândută. Fără ştiinţa administraţiei judeţene, deşi Consiliul Judeţean făcea parte din masa credală, având de încasat sume destul de mari de la societatea ajunsă în insolvenţă. „Am aflat că lichi­datorul a reuşit să ne ocolească, dis­cutând direct cu banca. După ce le-am făcut oferta de 200.000 de euro pentru hală, aceasta a fost vândută altcuiva, pentru suma de  250.000 de euro. Normal era să fim anunţaţi, chiar dacă altcineva a oferit o sumă mai mare decât a noastră. Vom încer­ca să rezolvăm problemele în instanţă”, spuneau atunci reprezentanţii CJ Timiş. Ulterior, însă, situaţia nu s-a mai lămurit, chiar dacă reprezentanţii Comisiei Economice susţineau atunci că de vină pentru această situaţie este cineva din CJ Timiş, care ar fi “sifonat” informaţiile legate de acea clădire pe care administraţia judeţeană pusese ochii şi care era pe terenul propriu.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro