Invocând o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Judeţean Timiş a decis să anonimizeze comunicările publice, pe motiv că numele şi prenumele unei persoane ar fi informaţii cu caracter personal.  

„Deschidere” tot mai mare

Pentru următoarea şedinţă de plen, Consiliul Judeţean Timiş a pregătit un proiect de hotărâre numit „Proiect privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public şi transparenţei decizionale”, prin care se prefigurează restrângerea unor categorii de informaţii care vor fi accesibile publicului.

Conform acestui proiect, comunicarea numelor unor funcţionari responsabili de anumite segmente de activitate în activitate sau ale celor care se fac vinovaţi de nereguli va deveni imposibilă. În acest sens, este invocată o decizie de anul trecut a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că în interpretarea şi aplicarea Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, „numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.”

Ca atare, CJ Timiş se conformează aceste decizii care, totuşi, nu are valoare de lege, şi care mai menţionează că, în cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, „atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal.” Cu alte cuvinte, comunicările vor avea un caracter mult mai puţin aplicat şi mai degrabă general, dacă nu chiar vag.

În aceste condiţii, este greu de înţeles precizarea CJ Timiş, care menţionează că „a dat dovadă de deschidere faţă de noile reglementări prin transparenţa decizională şi accesul liber la informaţiile de interes public, prin luarea tuturor măsurilor legale cu privire la transparentizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a instituţiilor publice din subordinea/coordonarea acestora, în scopul eficientizării informării publicului şi prevenirii corupţiei în sectoarele prioritare, dar şi prin creşterea accesului publicului la informaţiile de interes public, prevăzute minimal de lege şi suplimentar, cerute insistent de societatea civilă, îmbunătăţirea proceselor de structurare a informaţiilor şi de comunicare a acestora în spaţiul public.”

Avocatul timişorean Dumitru Ganţ spune că, teoretic, o decizie a ÎCCJ poate modifica un articol sau un paragraf dintr-o lege, dar nu poate modifica o lege în ansamblul ei. „Dacă mă întrebaţi în ce măsură se raportează acest lucru la principiul separării puterilor în stat, pot spune, ca o constatare generală, că în societate nu prea mai vorbim despre aceste principii”, adaugă avocatul.

Anonimizare împinsă la extrem

TIMPOLIS remarca în acest an că, în general, confidenţialitatea exacerbată la instituţiile publice pare să ia noi proporţii, dând exemplul Inspecţiei Judiciare, care a luat decizia ca, în noile rapoarte de control, să nu mai facă publice numele instanţelor la care a descoperit nereguli. Rapoartele, dar şi comunicatele par să se semene tot mai mult cu nişte poveşti. Astfel, sunt prezentate o serie de aspecte fără niciun fel de element concret, care să vizeze nume, date, numere de dosar. Inspecţia Judiciară, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în acest sens, să exacerbeze confidenţialitatea şi, după ce de mult timp nu mai sunt publicate nici măcar iniţiale judecătorilor sau ale procurorilor găsiţi vinovaţi de diverse nereguli, acum nu mai sunt publicate nici numele instanţelor de judecată sau ale unităţilor de parchet la care sunt descoperite respectivele nereguli.

Şi, dacă în anii precedenţi era posibil ca presa să prezinte situaţia unui dosar stătea cu anii pe rolul unor instanţe, acum acest lucru nu mai este posibil. „Datele obţinute în urma controalelor Inspecţiei Judiciare sunt de interes public, şi e greu de înţeles de ce i s-ar ascunde justiţiabilului interesat numele instanţelor în cauză. Până la urmă oricine are dreptul să ştie dacă sunt probleme la nivelul unor servicii publice, dacă o instanţă are o problemă legată de deficit de personal sau de management defectuos”, comentau pe această temă reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice.