Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie derulează o campanie menită să atragă atenția asupra problematicii tulburării afective bipolare, pentru o mai bună înțelegere a bolii și a persoanelor care suferă de această afecțiune.

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie demarează o campanie, „Ajută-i să-și regăsească echilibrul”, care vizează extinderea nivelului de informare cu privire la problematica tulburării afective bipolare în rândul opiniei publice. Aceasta vine să completeze o altă campanie „Regăsește-ți echilibrul”, demarată în noiembrie 2014, adresată pacienților cu tulburare afectivă bipolară. Derulată în clinici și cabinete de specialitate, este menită să ajute la o gestionare mai bună a afecțiunii prin controlul stilului de viață.

Unul dintre obiectivele campaniei „Ajută-i să-și regăsească echilibrul”, desfășurate concomitent în Timișoara și în alte trei orașe din țară – București, Cluj-Napoca și Iași –, este să atragă atenția asupra problematicii tulburării afective bipolare, pentru o mai bună înțelegere a bolii și a persoanelor care suferă de această afecțiune.

„Tulburarea afectivă bipolară poate afecta un pacient, nu doar la nivel personal, ci și pe plan social, doar dacă ne gândim la câteva comportamente tipice. De exemplu, în timpul episoadelor de manie, o persoană cu tulburare bipolară poate avea reacții hipermetrice, poate face diferite abuzuri, poate reacționa într-un mod violent, la primul impuls, fără să își dea seama că ceva ar fi în neregulă. Pe de altă parte, neliniștea, iritabilitatea și apatia pot caracteriza episoadele de depresie. Felul în care pacientul comunică și relațiile pe care le stabilește cu apropiații și familia sunt foarte importante. Familia trebuie să îl sprijine pe pacient, să aibă o abordare calmă, înțelegătoare în interacțiunile cu acesta, să îl îndrume către medicul psihiatru”,explică şeful Secției Psihiatrie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Timișoara, conf. univ. dr. Monica Ienciu.

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie sfătuiește familiile și cercul de prieteni ai unei persoane cu tulburare afectivă bipolară să încerce să o ajute să își recapete încrederea în sine, să o determine să aibă un rol activ în relaționarea cu medicul psihiatru.

„Pentru familia și apropiații unui pacient cu tulburare afectivă bipolară, interacțiunea cu acesta poate să fie uneori o reală provocare, însă rolul acestora în gestionarea afecțiuni este unul determinant. Persoanele apropiate unui astfel de pacient trebuie să îl încurajeze susținut să dezvolte o colaborare strânsă cu medicul psihiatru, să îl ajute să înțeleagă că boala de care suferă se tratează și că, dacă se hotărăște să ceară ajutor, o face doar pentru binele lui. Ajutorul de specialitate îmbunătățește atât starea pacientului, reducând și prevenind recăderile, cât și relațiile acestuia cu oamenii din jur” spune, la rândul său, medicul primar psihiatru Ileana Stoica, de la Spitalul Județean Timișoara.

Aceasta mai spune că familia unui bolnav poate încerca să îl susțină pe acesta în adoptarea unui stil de viață sănătos sau în practicarea unor hobby-uri, în timpul liber, care să-l ajute în gestionarea afecțiunii.

Potrivit Asociației Internaționale de Psihiatrie, tulburarea afectivă bipolară este o boală care afectează starea emoțională și psihică a unei persoane, fiind o problemă severă de sănătate. Persoanele afectate experimentează alternativ episoade expansive (maniacale) și episoade depresive. „Aceste episoade sunt caracterizate de stări de încredere exagerată în forțele proprii, agresivitate, impulsivitate, hiperactivitate, euforie și comportamente riscante, demonstrative, comportament sexual inadecvat, implicare în activități multiple fără a le finaliza, cheltuieli excesive, respectiv stări de tristețe exacerbată, insomnie, lipsă a plăcerii, scădere a interesului pentru diferite activități, pierdere a motivației, însoțite de sentimente de vinovăție și de inutilitate, durere morală, diminuarea energiei, scăderea poftei de mâncare și în cazuri severe chiar de gânduri suicidale”, explică reprezentanţii AIP.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că o mare parte a persoanelor care suferă de tulburări mintale nu au un loc de muncă, deși și-ar dori să lucreze. Or, lipsa unui loc de muncă are consecințe sociale și economice atât asupra bolnavilor, cât și asupra familiilor acestora.

Un raport al OMS din 2010, privind sănătatea mintală și dezvoltarea, relevă că, în timp, toți factorii care determină etichetarea, marginalizarea și discriminarea persoanelor cu tulburări sau afecțiuni mintale pot interacționa, producând o vulnerabilitate și mai mare în rândul bolnavilor. „Vulnerabilitatea nu ar trebui confundată cu incapacitatea și nici grupurile vulnerabile alcătuite din persoane cu afecțiuni mintale, precum cele cu tulburări afective bipolare, nu ar trebui văzute ca victime. În schimb, pentru acestea ar trebui găsite moduri alternative prin care să poată participa la viața societății”, spun reprezentanţii ARPP.