Agenţia Naţională de Transplant va fi reorganizată, pe motiv de “deficienţe”

Agenţia Naţională de Transplant va fi reorganizată, odată cu celelalte instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii, întrucât are multe deficienţe, susţine ministrul Eugen Nicolăescu.

transplantMinistrul Sănătăţii acuză Agenţia Naţională de Transplant că funcţio­nea­ză ca o instituţie birocratică: “Nu este o instituţie care să prognozeze, care să ajute la elaborarea programe­lor, care să monitorizeze şi să ţină re­gistrul de transplant aşa cum ar fi nor­mal în orice ţară civilizată. Drept pen­tru care, având aşa de multe deficien­ţe, trebuie reorganizată”. Eugen Ni­colăescu a anunţat – în cadrul confe­rinţei “Transplantul, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia” – că, atunci când va fi făcută reorganizarea tuturor instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii, şi A.N.T va intra în acest proces, anun­ţă Mediafax.

Prof. Irinel Popescu, şeful Cli­nicii de chirugie şi transplant hepatic “Fundeni” şi cel care a realizat primul transplant hepatic din România, a spus că anul acesta au fost realizate 96 de operaţii de acest fel, ajungându-se în total la 493. Rata de supravieţuire imediată după o astfel de operaţie este de 93 la sută, iar cea de supravieţuire global, de 70 la sută, în România. Irinel Popescu mai spune că aceste cifre sunt la nivelul celor internaţionale, dar că ar putea fi îmbunătăţite, în România fiind nevoie de peste 100 de operaţii de transplant hepatic pe an.

La rândul său, profesorul Ionel Sinescu, şeful Clincii de chirurgie uro­logică şi transplant renal “Fundeni”, a arătat că efectuarea unui transplant presupune şi muncă neplătită, depusă de medicii de la terapie intensivă, care trebuie să identifice donatorul şi să-l menţină în moarte cerebrală, sau de cei care merg la recoltări, iar plata aces­tora ar trebui să fie inclusă în costul operaţiei. “Este firesc să fie aşa pentru că nu poţi suprasolicita oamenii la infi­nit, fără să le oferi nimic. Orice muncă trebuie răsplătită. (…) Pentru noi, care facem fel de fel de intervenţii chirur­gi­cale de dificultăţi deosebite, trans­plantul nu mai înseamnă ceva extra­ordinar. În schimb, înseamnă ceva deosebit ceea ce faceţi dumeavostră în sălile de terapie intensivă, menţinerea donatorilor în moarte cerebrală, în condiţii deosebite, creşterea numărului de organe care se pot transplanta”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro