Adriana Babeţi este invitata lui Horia Roman Patapievici la dialogurile „Înapoi la argument”. Discuţia are titlul „Imaginaţia, ţinutul de peste curând. Despre Amazoane cu Adriana Babeţi”.
 

„Imaginaţia, ţinutul de peste curând”

Evenimentul – care reprezintă ultima ediţie din acest sezon a dialogurilor Înapoi la argument – va avea loc joi, 26 iunie, de la ora 19, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu. Invitata lui Horia-Roman Patapievici, Adriana Babeţi, este critic literar şi unul dintre cei mai importanţi eseişti români contemporani, a cărei carte Amazoanele. O poveste a primit recent premiul Uniunii Scriitorilor din România, la secţiunea „Cartea de eseu, critică şi istorie literară”.
Cu o bibliografie impresionantă, Amazoanele. O poveste reprezintă o incursiune exhaustivă în lumea femeilor războinice, o călătorie virtuală ce porneşte din Antichitate şi ajunge până în secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei poveşti fascinante se află Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar şi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnişoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo şi Lisbeth Salander. Femei de stirpe zeiască, după unii, fiinţe cât se poate de pământene, după alţii, amazoanele se regăsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile. Prezente la Diodor din Sicilia şi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivă de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernă au devenit eroine de film şi benzi desenate.

„Am pornit, pas cu pas, pe urmele amazoanelor, ca să le împresor  şi cuceresc ca pe-o cetate. Întâi, am atacat reduta cea mai expusă a întregii poveşti: însuşi numele lor. Apoi, a trebuit să aflu ce scriu poeţii, dar şi istoricii din vechime, greci şi romani, despre neamul amazoanelor. Iar în finalul atacului, cu hărţile în faţă, am vrut să intru în Amazonlandia: în zecile de tărâmuri, unele aflate la graniţa dintre mit şi realitate, unde anticii credeau că ar fi trăit şi luptat aceste femei. Ca să cuceresc în fine măreaţa cetate a amazoanelor şi, deopotriva, cititorul, am convocat cele mai de efect trupe, cu arme şi paveze strălucitoare, gata oricând să-ţi ia ochii şi să te învăluie. Am pregătit două unităţi de asalt. Prima avea menirea să dea un iureş prin amazonstyle, căci capturile promiteau mult: cum arăta trupul războinicelor, cum era el pregătit pentru înfruntări, ce mâncau, cum se înarmau şi călăreau amazoanele, care era linia modei pe-un câmp de bătaie, dar şi cum se travesteau aceste femei belicoase. Cât despre a doua unitate, ce trebuia să lupte sub stindardul lui Eros, ţinta ei putea fi lesne ghicită. Acolo s-ar fi văzut ce pătimaşe istorii de amor stârnesc războinicele…”, spune, citată de Humanitas, Adriana Babeţi, despre cum s-a născut Amazoanele. O poveste.

Un volum recompensat cu titlul „Cartea anului 2013”

Volumul Amazoanele. O poveste, de Adriana Babeţi, apărut la Editura Polirom, a fost desemnat, în februarie, „Cartea anului 2013”, de un juriu format din Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, şi redactori ai revistei România literară.

Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă literatură comparată, şi redactor la Revista Orizont. Împreună cu Delia Şepeţean-Vasiliu a îngrijit (selecţie de texte, traducere, aparat critic, prefaţă) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie”Tel Quel”(1980) şi Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998).

S-a ocupat, de asemenea, de traducerea şi selecţia antologiei Barbey d'Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995, ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2013). A publicat volumele: Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne şi pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004), Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d'Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009) şi Femeia în roşu (împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu).