“Adopţia” de clădiri istorice, strategie nouă de reabilitare în Timişoara

Primăria Timişoara a venit, în ultimii ani, cu câteva propuneri de rezolvare a problemei clădirilor istorice degradate din zonele centrale ale oraşului. Multe dintre ele s-au lovit însă de reticenţa sau imposibilitatea proprietarilor de a achita o cotă-parte a lucrărilor. Acum, Municipalitatea propune implicarea mediului privat, printr-o strategie de „adopţie” de clădiri.

 

O altă abordare

Peste 20 de imobile din Timişoara ar putea fi restaurate în perioada următoare printr-o altă abordare, respectiv prin implicarea comunităţii locale. Se intenţionează realizarea unor parteneriate între proprietarii clădirilor şi firme, care să finanţeze reabilitările. Proiectul aparţine unei asociaţii de arhitectură şi este susţinut de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi de parteneri din Italia.

„Scopul este să creştem numărul de imobile istorice renovate până în 2021. Vom selecta 20-30 de imobile, în ideea de a atrage finanţări. Timişoara, la fondul construit pe care îl are, singură nu poate susţine tot sau foarte mult, trebuie ajutată. Clădirile sunt mari, au mulţi proprietari, mulţi nu îşi permit. Prin urmare, investitorul care intră, împreună cu noi, trebuie să aibă convingerea de a ajuta oraşul Timişoara, într-un moment în care are nevoie”, explică Raluca Pescar, preşedintele Asociaţiei Expose Architecture, promotoare a acestui proiect. Asociaţia urmăreşte identificarea clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală din diferite colţuri ale oraşului şi încearcă să aducă investitori privaţi care să ajute la reabilitarea acestora, în schimbul unor beneficii.

În proiect sunt implicaţi şi specialişti de la şcoala de Arhitectură „Sapienza”, din Roma, dar şi Consulatul Onorific al Italiei în Timişoara.

Preşedintele Asociaţiilor de Proprietari din Timişoara, Rodica Militaru, spune că este greu de înţeles de ce până acum nu s-a reuşit să se facă mare lucru pe acest segment al reabilitării de clădiri istorice degradate. „Primăria a încercat de-a lungul timpului să ofere soluţii, inclusiv prin oferirea de finanţări avantajoase, cu rambursare pe termen lung. În unele cazuri însă aceste iniţiative s-au lovit de o reticenţă nejustificată a proprietarilor, dar în destule cazuri a fost vorba şi de o imposibilitate a unor proprietari, cazuri sociale, să contribuie cu o cotă parte la aceste cheltuieli de reabilitare. Şi nu o dată este vorba de locuinţe vechi, cu acces la dependinţe comune – bucătărie, baie, hol, pe care nimeni nu este interesat să le cumpere în aceste condiţii”, mai spune Rodica Militaru.

 

Din 14.500 de clădiri istorice, doar câteva zeci, reabilitate în ultimii ani

Din circa 14.500 de clădiri istorice, doar câteva zeci au fost renovate în ultimii ani, restul aflându-se într-o stare mai mult sau mai puţin avansată de degradare.

Dintre acestea sunt protejate, ca fiind reprezentative pentru patrimoniul cultural local, 949 de clădiri istorice, majoritatea fiind amplasate în cartierele istorice ale Timişoarei – Cetate, Iosefin şi Fabric.

Cea mai mare parte a clădirilor istorice sunt proprietăţi individuale multiple, o parte a proprietarilor neavând resursele financiare necesare pentru reabilitarea acestora, se arăta într-un raport de urbanism întocmit de către municipalitatea timişoreană. „Lipsa programelor de reabilitare şi de restaurare în ultimii 50 de ani a dus la o degradare avansată a acestor clădiri, multe aflându-se în prezent în pericol de a se prăbuşi. Acest fapt are impact negativ atât asupra asupra confortului locuitorilor, cât şi asupra esteticii urbane şi, implicit, asupra atractivităţii cartierelor istorice, atât pentru locuitori, cât şi pentru vizitatori sau investitori, cu rezultantă directă asupra dezvoltării economice a oraşului”, se mai arăta într-un raport de urbanism întocmit de către municipalitatea timişoreană.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro